România stă mai rău decât majoritatea ţărilor din UE la mulţi factori de risc care afectează sănătatea oamenilor. Când vine vorba de mişcare, mâncare, alcool sau fumat, suntem constant sub media UE. Iar asta nu e o problemă care afectează doar unele categorii de vârstă, ci inclusiv generaţia Z.

Într-un raport realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în colaborare cu Observatorul European pentru Sisteme şi Politici de Sănătate şi Comisia Europeană, pe populaţia din România, dar şi a altor ţări europene, datele ne arată niveluri îngrijorătoare ale fumatului în rândul adolescenţilor, un consum scăzut de fructe şi legume, dar şi rate ridicate de supraponderalitate şi sedentarism, comparativ cu celelalte ţări ale UE.

Acelaşi studiu menţionează că doar 15% dintre tineri fac sport cel puţin o oră pe zi, într-o proporţie similară cu media UE, dar nu toţi tinerii îndeplinesc recomandările OMS de a practica activitate fizică în fiecare zi. În anul 2022, 12% dintre persoanele adulte cu un nivel scăzut de educaţie aveau o probabilitate de două ori mai mare de a fi obezi faţă de 6% dintre persoanele cu studii superioare.

Totodată, în România în 2024, potrivit Ministerului Sănătăţii, au fost introduse măsuri care interzic comercializarea alimentelor cu conţinut mare de zaharuri  (peste 15 grame zaharuri la 100 grame de produs) şi a băuturilor răcoritoare în şcoli şi în apropierea acestora, pentru a încuraja o alimentaţie mai sănătoasă în rândul tinerilor.

„Faţă de părinţii mei am mult mai mare grijă la ce mănânc, dar uneori tot nu e suficient. Nu prea am timp întotdeauna să îmi gătesc sănătos, ajung târziu acasă după facultate şi mai şi lucrez. Uit adesea să mănânc fructe, în general în drum spre muncă dacă apuc îmi iau un fruct cu mine în geantă. În weekend totuşi mai reuşesc să îmi fac suc de mere acasă sau să le mănânc cu iaurt grecesc” spune Ioana, tânără în vârstă de 23 de ani.

Activitatea fizică este în unele situaţii neglijată de tineri mai mult din cauza costurilor, dar şi a lipsei de timp, tinerii având un program încărcat la facultate sau la muncă.

„Pentru mine sportul e destul de important, deşi mi se pare că preţurile sunt destul de ridicate fiind student. Un abonament lunar e în jur de 200 lei sau chiar mai mult. Pe mine personal, mă deconectează şi mă ajută să mă relaxez. Unii colegi care şi lucrează îmi povestesc că nu au fizic timp să meargă seara după o zi plină la sală. La facultate oricum sportul nu se ia în serios, iar la unele facultăţi nici nu există în program din ce am auzit”, povesteşte Mircea, tânăr în vârstă de 21 de ani.

Pentru Ioana, mersul la sală e nelipsit din program, dar compensează alte vicii de ale sale şi anume mâncatul alimentelor cu un conţinut bogat în zahăr.

„Merg la sală de vreo patru ori pe săptămână şi stau cam o oră. Totuşi, am şi un obicei destul de nesănătos, îmi e greu să nu mănânc ceva dulce pe zi, asta însemnând chiar şi o bomboană. E un obicei cu care mă confrunt de când sunt mică pentru că de multe ori în pauze la şcoală mâncam chestii dulci cu prietenii mei de la şcoală, pentru că aveam un magazin foarte aproape de curtea şcolii, şi a devenit în timp un obicei nesănătos. Magazinele erau poziţionate foarte strategic pe lângă şcoală”, spune Maria, tânără în vârstă de 20 de ani.

Schimbarea nu ţine doar de alegeri individuale ale fiecăruia, ci şi de soluţiile din sectorul educaţiei şi acces real la opţiuni sănătoase pentru tineri. Generaţiei Z îşi doreşte alternative mai echilibrate şi să fie susţinuţi de sistem.