România, ultima în UE la utilizarea inteligenţei artificiale. Italia, tot în coada clasamentului

Autor: Maria Miron Postat la 23 aprilie 2026 11 afişări

România are cea mai scăzută rată de utilizare a inteligenţei artificiale din Uniunea Europeană, iar Italia se află şi ea printre ultimele locuri, diferenţele dintre state evidenţiind decalaje importante la nivelul competenţelor digitale.

România, ultima în UE la utilizarea inteligenţei artificiale. Italia, tot în coada clasamentului

Doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit anul trecut instrumente de inteligenţă artificială, cel mai scăzut nivel din UE, în timp ce media europeană este de 32,7%. Italia înregistrează un nivel uşor mai ridicat, de 19,9%, dar rămâne şi ea sub media UE.

Datele provin dintr-o analiză publicată de ISTAT, institutul naţional de statistică din Italia, citată de Reuters, care a evaluat pentru prima dată utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială în rândul populaţiei.

Italia are cea mai îmbătrânită populaţie din Uniunea Europeană, cu o vârstă mediană de 48,7 ani în 2024 - adică jumătate din populaţie este mai tânără, iar cealaltă jumătate mai în vârstă - comparativ cu media UE de 44,7 ani, potrivit Eurostat. Acest factor contribuie la adoptarea mai lentă a noilor tehnologii şi explică de ce ţara rămâne în urmă la indicatorii-cheie privind competenţele digitale.

În acelaşi timp, aproape 10% dintre italieni nu au folosit internetul în ultimele trei luni, conform unui sondaj Eurostat din 2025. Doar Polonia, Portugalia, Lituania, Grecia, Bulgaria şi Croaţia au raportat ponderi mai mari.

Datele arată că atât România, cât şi Italia se confruntă cu provocări în adoptarea tehnologiilor noi, însă decalajul este mai accentuat în cazul României, unde utilizarea redusă a instrumentelor de inteligenţă artificială reflectă nivelul general mai scăzut al competenţelor digitale din populaţie.

Nivelul de utilizare a inteligenţei artificiale este considerat un indicator indirect al competenţelor digitale şi al gradului de adaptare la noile tehnologii, tot mai prezente în economie şi în viaţa de zi cu zi – de la servicii online şi educaţie până la piaţa muncii.

O rată scăzută nu înseamnă automat lipsa de acces la tehnologie, dar sugerează dificultăţi în utilizarea instrumentelor avansate şi o adoptare mai lentă a inovaţiei.

În acelaşi timp, diferenţele între state reflectă şi factori precum educaţia digitală, structura demografică şi nivelul de digitalizare al serviciilor publice şi al companiilor.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
românia,
utilizare,
ai
COVER STORY. Cât trebuie să câştigi ca să trăieşti (bine) în Bucureşti?

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.