România îmbătrâneşte: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Preşedintele INS: Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

Autor: Ramona Cornea Postat la 22 ianuarie 2023 93 afişări

Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

România îmbătrâneşte: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Preşedintele INS: Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

Tudorel Andrei, INS: „Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală“ ♦ Marian Preda, Universitatea Bucureşti: „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.“

Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

Un indicator îngrijorător este şi vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani. Mai mult, preşedintele INS, Tudorel Andrei, spune că sunt judeţe în România unde vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, fapt ce ar îngreuna o redresare demo­grafică pe cale naturală.

„Un indicator relevant este vârsta medie a populaţiei României. Constatăm că în 2021 vârsta medie este de 42,4 ani după ce în 2011 a fost de 40,6 ani, deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent, ceea ce înseamnă foarte mult. Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a familiilor. Avem 44,1 ani vârsta medie a femeilor, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci practic în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală, atâta timp cât ponderea cea mai mare la femeile de peste 45 de ani“, a declarat Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fe­no­men greu de oprit“, organizată de INS.

România a înregistrat o scădere de 4 milioane de persoane a populaţiei în ultimii 30 de ani, iar în 2021 nivelul populaţiei era similar cu cel din 1966. Problema principală nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a ţării, ci lipsa de echilibru dintre categoriile de vârstă, a spus preşedintele INS.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8 în 2011.

„Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrău­tăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între per­soane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoa­nele în întreţi­nere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demo­grafică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensă­mântul din 2021“, a spus Tudorel Andrei.

Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea structura pe vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, afirmă preşedintele INS. Ritmul de scădere a populaţiei cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensă­minte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.

„Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. La recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem o scădere cu 18% la nivelul populaţiei de sub un an. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă“, a completat Tudorel Andrei.

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a mai declarat că, în perioada 2002-2021, au fost peste 360.000 de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi ulterior în România.

Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei.

„Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

Populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţie între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

Migraţia internaţională are cel mai important rol în diminuarea populaţiei României, a spus Tudorel Andrei. Numai în perioada 2003–2011, diminuarea populaţiei rezidente pe seama migraţiei internaţionale a fost în proporţie de peste 75%.

Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti: Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior.

Tudorel Andrei, preşedintele INS: Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
imbatranire,
recensamant,
ins,
presedinte,
femei

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.