Ieri, la ora 15:00, Marcel Ciolacu, şeful guvernului, a avut o întâlnire cu o delegaţie a OMV, condusă de CEO-ul grupului petrolier, Alfred Stern, asta după ce OMV a mai avut o întâlnire cu Guvernul României la mijlocul lunii iunie. Subiectul este acelaşi, Marea Neagră şi Legea Offshore.

♦ Cea mai importantă modificare a Legii offshore înainte de promulgarea acesteia din mai 2022 a fost eliminarea restricţiei investitorilor, OMV Petrom şi Romgaz, de a vinde local 50% din volumele de gaze, aşa cum era prevăzut în documentul din 2018 ♦ Aparent, nici acest lucru nu este suficient, ieri o delegaţie a OMV, austriecii care deţin OMV Petrom, operatoul proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, având o întrevedere cu premierul Marcel Ciolacu, a doua de la numirea sa în funcţie ♦ Insistenţa OMV privind Legea offshore românească vine în contextul în care din cauza Austriei România bate şi acum la porţile Schengen, lucru cu un impact negativ inclusiv pe operaţiunile OMV Petrom ♦ Faţă de aproape toate celelalte state europene care şi-au redus achiziţiile de gaz rusesc, Austria este printre puţinele care cumpără la fel de mult gaz din Rusia ca înainte de război.

Ieri, la ora 15:00, Marcel Ciolacu, şeful guvernului, a avut o întâlnire cu o delegaţie a OMV, condusă de CEO-ul grupului petrolier, Alfred Stern, asta după ce OMV a mai avut o întâlnire cu Guvernul României la mijlocul lunii iunie. Subiectul este acelaşi, Marea Neagră şi Legea Offshore.

„Este o solicitare din partea OMV să se întâlnească şi cu mine şi cu preşedintele Senatului. Eu ştiu că există o Lege Offshore, asumată de către noi. Există nişte litigii şi i-am solicitat preşedintelui OMV să le închidem pe cale amiabilă. Cred că va fi pe agenda de discuţii. Eu cel puţin voi aborda acest subiect”, a spus Ciolacu, citat de Mediafax. Contextul este următorul. După promulgarea Legii Offshore (mai, 2022), OMV Petrom a depus o reclamaţie la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, susţinând că inclusiv noul proiect de lege conţine anumite restricţii privind vânzarea gazului din Marea Neagră. Cea mai importantă modificare a Legii Offshore a fost eliminarea din textul final a prevederii din 2018 prin care producătorii erau obligaţi să vândă 50% din cantităţile de gaze extrase în România. Acest aspect a fost principala piedică în luarea unei decizii dinale de investiţii în cadrul proiectului Neptun Deep, după promulgarea Legii Offshore, OMV Petrom şi Romgaz anunţând imediat decizia de a merge mai departe. În Legea Offshore este însă un articol, 21, care stabileşte anumite direcţii privind vânzarea gazului, acesta fiind mărul discordiei, potrivit informaţiilor disponibile.

Astfel, legea spune că “pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora: a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare; b) nu pot face obiectul unor restricţii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vânzare a hidrocarburilor, după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legislaţiei naţionale şi europene.” Dar există o excepţie. Astfel, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, Guvernul poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare în vederea asigurării consumului clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică destinată populaţiei, precum şi a celor necesare îndeplinirii obligaţiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene. „Aceste măsuri vor fi limitate în timp şi scop şi se vor aplica în mod proporţional cantităţilor totale de gaze naturale de producţie internă.” Totodată, “în vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tranzacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora.”

Mai mult, statul român are un drept de preemţiune, cantităţile de gaze urmând a fi „oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, denumită în continuare A.N.R.S.P.S. A.N.R.S.P.S. va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepţia acestei oferte, absenţa unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantităţi către terţi.

În situaţia în care cantităţile oferite prioritar către A.N.R.S.P.S. sunt comercializate către terţi, preţul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât preţul oferit către A.N.R.S.P.S”.

Aparent, acest drept de preemţiune nu ar fi pe placul celor de la OMV, motiv pentru care şi sunt la a doua vizită în România de la instalarea lui Marcel Ciolacu în fruntea guvernului. Pe de altă parte, insistenţa Austriei privind libertatea cu care ar trebui vândut spre Vest gazul românesc este greu de înţeles, în contextul diplomatic extrem de delicat pe care Austria l-a creat odată cu refuzul de a accepta aderarea României la spaţiul Schengen la finalul anului trecut.

Dar în cazul Austriei, nevoia de a avea acces la gaz nou vine şi în contextul unei dependenţe masive de importurile din Rusia. “Austria, faţă de alte state din Uniunea Europeană, încă ia la fel de mult gaz din Rusia ca înainte de război.”, scrie nytimes.com. “În cele 17 luni de când Moscova le-a ordonat soldaţilor săi să intre pe teritoriul Ucrainei, ţările europene s-au mişcat surprinzător de repede pentru a-şi reduce dependenţa de importurile ieftine (mai ales în cazul Germaniei – n.red.) de gaz rusesc. În contrast însă, Austria, care primea 80% din necesarul său de gaze din Rusia înainte de invazie, tot lua peste 50% în mai. În martie, importurile etau de 74%. Atâta vreme cât Rusia vinde gaze, Austria va cumpăra, a spus şeful OMV luna aceasta (iulie – n.red.)”, mai scriu jurnaliştii de la nytimes.com.

Revenind la gazul din Marea Neagră, la mijlocul lunii iunie, OMV Petrom şi Romgaz au anunţat decizia finală de investiţii în perimetrul Neptun Deep, o decizie istorică pentru România. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, iar rezervele recuperabile sunt de 100 miliarde de metri cubi, echivalentul consumului intern pe 10 ani. La nivel declarativ, OMV Petrom a spus în repetate rânduri că prima destinaţie pentru gazul din Marea Neagră va fi România, dar legal nu au nicio obligaţie.