♦ Consiliul ECOFIN (reuniune a miniştrilor de finanţe din UE) a renunţat ieri la o eventuală recomandare ce ar fi putut fi înaintată Comisiei Europene, anume ca României să-i fie reţinute o parte din fondurile UE din cauza deficitului bugetar foarte mare ♦ Efortul de luni, când guvernul şi-a angajat în Parlament răspunderea pe un pachet de reformă, a stat la baza deciziei ECOFIN.

Ministrul finan­ţe­lor, Alexan­dru Nazare, a participat marţi la Con­siliul ECOFIN de la Bruxelles, unde a vorbit de „amploarea măsurilor asu­ma­te de noul guvern şi determi­narea ţării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european şi de interesele naţio­nale ale României pe termen lung“.

Doar că, pe măsură ce lucrurile se aşea­ză iar efectele legii ce urmează să intre în vigoare sunt examinate pe toate părţile, se vede că, în ciuda temerii generale faţă de creş­terile de taxe, impactul bugetar al măsu­rilor fiscale este de doar 0,6% din PIB - cel mai probabil, guvernul se aşteaptă la o scădere de consum, deci la încasări mai slabe decât cele ce le-ar arăta un calcul pe hârtie.

Măsurile vor fi mai palpabile în anul care vine.

Potrivit Consiliului Fiscal, proiec­tul de lege pentru care guvernul şi-a angajat răs­pun­derea indică un impact bu­ge­tar de 0,6% din PIB în 2025 şi de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reduce­rea deficitului bugetar la sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea ţintei de deficit bugetar în 2026. Ce s-ar fi întâmplat dacă taxele nu ar fi fost majorate? Consiliul Fiscal: dinamica principalelor categorii de venituri şi cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bu­getar cash de peste 8,5% din PIB faţă de 7,7% din PIB (cash), estimare la momentul adoptării legii bugetului.

Aşadar, ECOFIN nu a recomandat nicio sancţiune pentru România. La înce­putul lui iunie, Comisia Europeană a arătat că Româ­nia este singura ţară din UE care nu a luat măsuri efective pentru reducerea deficitului, în cadrul procedurii de deficit excesiv, şi a re­comandat Bucureştiului să pună în aplicare măsuri de corecţie a de­ficitului până la Con­siliul ECOFIN de ieri, 8 iulie, altfel riscă declan­şarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune şi din PNRR. Iar Bucureştiul s-a conformat.

Graba a fost justificată de faptul că in­sti­tuţiile europene intră în vacanţă şi co­rec­ţii nu se mai pot face până spre octombrie. În aceeaşi vreme, instituţiile americane de evaluare financiară îşi pregătesc rapoartele (august şi septembrie) şi este bine să aibă pe masă un accept tacit al Comisiei faţă de efortul României de reducere a deficitului. Or, în ciuda eforturilor interne, deficitul uriaş (9,3% din PIB, pe standardul ESA, în 2024), nu poate fi redus fără sprijin extern - fondurile UE şi notele de trecere din partea agenţiilor de rating care pot ajuta ţara să se împrumute mai ieftin. Prin urmare, agen­ţiile de evaluare financiară vor consemna, pro­babil, drept pozitivă reacţia de ieri a ECOFIN şi vor menţine România pe treapta „recomandat investiţiilor“.

Recomandarea revizuită a Consiliului adresată ieri României în cadrul PDE (pro­cedura de deficit excesiv) vine în urma deci­ziei Consiliului din 20 iunie 2025, prin care s-a constatat că România „nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările ante­rioare ale Consiliului în cadrul PDE. Potri­vit unui comunicat al ECOFIN, „România ar trebui să ia măsuri eficiente şi să prezinte măsurile necesare pentru a-şi reduce defi­citul până la 15 octombrie 2025 şi pentru a pune capăt PDE până în 2030“.

Potrivit ECOFIN, România trebuie să se asigure că rata nominală de creştere a cheltuielilor nete nu depăşeşte 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030.

De unde culeg Finanţele 0,6% din PIB

► TVA standard creşte de la 19 la 21%. Va fi o singură cotă redusă de 11% pentru alimente, medicamente, apă şi canal, etc.

► Impozitul pe dividende va creşte de la 10% la 16%.

► Creşte de la 2% la 4% impozitul datorat de băncile din România, pentru perioada 1 iulie 2025 - 31 decembrie 2026 inclusiv.

► Pentru băncile cu cotă de piaţă mai mică de 0,2%, impozitul se menţine la 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 - 31 decembrie 2026 inclusiv.

► Facilităţile de TVA pentru tranzacţiile imobiliare sunt eliminate

► Se majorează accizele, la 1 august 2025 şi respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool şi băuturi alcoolice, benzină şi motorină.

► Nu se mai acordă ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare.