Mai mulţi lideri europeni au criticat sau au refuzat să sprijine direct campania militară împotriva Iranului, arată Politico. Premierul britanic Keir Starmer a refuzat să permită bombardierelor americane să decoleze de pe baze militare din Marea Britanie pentru atacuri asupra Iranului, autorizând doar operaţiuni defensive.

În acelaşi timp, premierul Spaniei Pedro Sánchez a condamnat războiul şi a blocat utilizarea bazelor aeriene spaniole pentru operaţiunile militare americane. Aceastaă decizie a provocat reacţii dure din partea lui Trump.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a avertizat că loviturile militare ar putea încălca dreptul internaţional. El descris conflictul ca fiind extrem de periculos pentru stabilitatea regională.

Disputa privind războiul din Orientul Mijlociu ar putea escalada şi în plan economic. Donald Trump a ameninţat cu măsuri comerciale împotriva Spaniei după refuzul acesteia de a sprijini operaţiunile militare.

Casa Albă a transmis că Washingtonul se aşteaptă ca aliaţii europeni să coopereze în campania împotriva Iranului. Argumentul principal este că regimul de la Teheran reprezintă o ameninţare atât pentru SUA, cât şi pentru Europa.

Nu toate statele europene au adoptat aceeaşi poziţie.

Germania, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a permis utilizarea bazei aeriene de la Ramstein pentru operaţiuni americane, gest apreciat de Donald Trump.

Totuşi, mulţi oficiali europeni consideră că decizia de a lansa atacuri asupra Iranului fără consultarea aliaţilor din NATO a afectat serios încrederea în relaţia transatlantică.

Chiar dacă tensiunile sunt evidente, liderii europeni recunosc că securitatea continentului depinde încă în mare măsură de sprijinul militar american.

În acelaşi timp, unii diplomaţi europeni spun că Washingtonul ar putea descoperi că operaţiunile militare din Orientul Mijlociu sunt mult mai dificile fără sprijinul tradiţional al aliaţilor.