O propunere legislativă a stârnit un val de revoltă în rândul mediului de afaceri francez: Partidul Socialist cere introducerea unei taxe anuale de 2% pe toate activele persoanelor cu averi de peste 100 de milioane de euro, inclusiv participaţii la companii, acţiuni şi câştiguri neîncasate. Ideea, botezată „taxa Zucman” după economistul Gabriel Zucman care a lansat conceptul, este prezentată drept o soluţie pentru reducerea deficitului bugetar al Franţei, estimat la 5,4% din PIB – unul dintre cele mai ridicate din zona euro, scrie Financial Times.

Guvernul preşedintelui Emmanuel Macron se confruntă cu un parlament fără majoritate, iar noul premier Sébastien Lecornu depinde de voturile stângii pentru a rămâne în funcţie. Socialiştii condiţionează sprijinul de adoptarea acestei taxe, menită, potrivit calculelor susţinătorilor, să aducă până la 15 miliarde de euro anual la buget.

Macron, care de la venirea la Élysée în 2017 a construit o agendă pro-business, rămâne ferm împotriva impozitelor pe avere. În primul mandat, el a redus treptat taxarea companiilor de la 33% la 25% şi a introdus un impozit unic de 30% pe câştigurile de capital, măsuri ce i-au adus eticheta de „preşedinte al bogaţilor”.

Reacţiile mediului de afaceri au fost vehemente.

Bernard Arnault, directorul general al gigantului de lux LVMH şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a catalogat propunerea drept „o dorinţă clară de a distruge economia franceză”.

„Nu pot crede că forţele politice care guvernează Franţa ar putea susţine o ofensivă atât de letală pentru economia noastră”, a spus Arnault, care este şi unul dintre cei mai mari contribuabili din ţară.

În acelaşi ton, Éric Larchevêque, cofondator al companiei crypto Ledger, a declarat pentru Financial Times că planul este „colectivism, comunism… un atac fundamental asupra libertăţii şi dreptului meu de proprietate”.

 Ledger, evaluată la 1,3 miliarde de euro, nu produce profit şi nu plăteşte dividende, ceea ce ar însemna că Larchevêque ar trebui să plătească impozit pe o avere în mare parte „pe hârtie”.

Economişti independenţi estimează că veniturile reale din această taxă ar fi mult mai mici – în jur de 5 miliarde de euro. Criticii avertizează şi asupra riscului de neconstituţionalitate, întrucât măsura ar afecta direct doar aproximativ 1.800 de persoane. În plus, pentru fondatorii de start-up-uri cu evaluări mari, dar lichidităţi reduse, obligaţia de a achita 2% anual ar putea forţa vânzarea de acţiuni sau contractarea de credite.

Philippe Corrot, cofondatorul platformei tehnologice Mirakl, evaluată la 3,5 miliarde de dolari, consideră ideea „absurdă şi periculoasă”.

„Este de neconceput să pui antreprenorii în situaţia de a vinde părţi din companie doar pentru a plăti impozitul. Dacă aceste taxe ar fi existat acum 15 ani, nu aş fi creat Mirakl în Franţa”, a spus el.

În stradă, însă, mesajul are priză. Peste 500.000 de oameni au protestat săptămâna trecută în Paris şi alte oraşe, cerând „taxarea bogaţilor” pentru a evita reducerile de cheltuieli publice. Un sondaj Ifop arată că 86% dintre francezi susţin propunerea socialiştilor.

În pofida opoziţiei din business, mulţi lideri din mediul economic cred că o formă de taxă pe marile averi este inevitabilă. Varianta de compromis ar putea fi o creştere a impozitului pe veniturile foarte mari sau prelungirea unor taxe suplimentare temporare deja introduse în bugetul pe 2025.

Pentru moment, premierul Lecornu s-a declarat deschis „unei discuţii despre echitate fiscală”, dar a avertizat că activele profesionale trebuie tratate „cu grijă”. Rămâne de văzut dacă Franţa va alege să-şi echilibreze bugetul printr-o taxă istorică asupra super-bogaţilor sau printr-un compromis care să nu alunge investiţiile.