Franţa a adoptat, în cele din urmă, un buget de reducere a deficitului pentru anul 2026, după luni întregi de lupte politice dure, oferind o victorie importantă guvernului minoritar de centru-dreapta condus de premierul Sébastien Lecornu, scrie Financial Times.

Luni, Lecornu a supravieţuit unei moţiuni de cenzură declanşate de partidele de opoziţie în Parlamentul francez. Deznodământul era în mare parte anticipat, după ce premierul a obţinut sprijinul socialiştilor, acceptând concesii sensibile privind cheltuielile publice şi politica fiscală.

Pentru a-şi impune proiectul, Lecornu a recurs la o pârghie constituţională specială, care permite guvernului să adopte bugetul fără votul Parlamentului, cu condiţia să reziste unei moţiuni de neîncredere. O decizie controversată, dar decisivă.

Bugetul final de stat, alături de cel dedicat cheltuielilor sociale, poartă amprenta clară a compromisurilor făcute cu stânga. Cea mai importantă dintre ele este renunţarea la creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, una dintre cele mai disputate reforme promovate de preşedintele Emmanuel Macron.

Fostul campion al mediului de afaceri, Macron a fost, de asemenea, forţat să prelungească o taxă prezentată iniţial ca temporară, aplicată companiilor care generează peste 1 miliard de euro cifră de afaceri în Franţa.

În plus, guvernul a făcut un pas înapoi faţă de promisiunea de a reduce aşa-numitele taxe pe producţie, impozite percepute pe activitatea internă a firmelor, indiferent de profit.

Premierul Lecornu a recunoscut că aceste schimbări de direcţie reprezintă preţul plătit pentru stabilitatea politică şi pentru adoptarea unui buget funcţional, care include totodată majorări ale cheltuielilor militare, într-un context geopolitic tot mai tensionat.