Profiturile companiilor americane au urcat la un maxim istoric de 4.800 mld. dolari în trimestrul al doilea, alimentate de boom-ul inteligenţei artificiale şi de câştigurile marilor grupuri energetice, în timp ce partea din venitul naţional care ajunge la angajaţi prin salarii şi beneficii a coborât la cel mai redus nivel din anii 1950, accentuând percepţia unei economii americane care funcţionează tot mai diferit pentru investitori şi pentru oamenii care trăiesc în principal din salarii, scrie Financial Times.

Profiturile înainte de taxe ale companiilor au ajuns la o rată anualizată de 4.800 mld. dolari în trimestrul al doilea, echivalentul a 18% din venitul naţional, potrivit datelor Biroului de Analiză Economică al SUA. Este cea mai mare pondere înregistrată după perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial.

În direcţia opusă, partea care revine angajaţilor sub formă de salarii şi beneficii a coborât la 60% din venitul naţional, cel mai redus nivel din anii 1950. Tendinţa reflectă un transfer de lungă durată al ponderii veniturilor dinspre muncă spre capital, accelerat însă în ultimii cinci ani şi mai ales în ultimele 12 luni.

Boom-ul profiturilor a împins acţiunile americane spre noi recorduri, susţinute de câştigurile marilor companii de tehnologie pe fondul cursei pentru AI şi de marjele mai mari ale grupurilor petroliere după creşterea preţurilor energiei.

Evoluţia burselor a adus câştiguri importante inclusiv conturilor de pensii ale americanilor.

Beneficiile sunt însă distribuite inegal. Gospodăriile cu venituri ridicate obţin o parte mai mare a câştigurilor din investiţii, acţiuni şi dividende, în timp ce americanii cu venituri medii şi mici depind în principal de salarii. În plus, inflaţia a depăşit creşterea veniturilor, iar câştigurile orare reale au scăzut cu 0,2% în iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Diferenţa este vizibilă şi la nivelul companiilor. Directorii executivi ai celor mai mari angajatori americani cu salarii reduse şi-au majorat remuneraţiile cu 41% între 2019 şi 2025, în timp ce salariul angajatului median a crescut cu numai 21%. În aceeaşi perioadă, preţurile au avansat cu aproximativ 26%.

Dezechilibrul începe să producă şi consecinţe politice, discursul populist câştigând teren atât în stânga, cât şi în dreapta spectrului politic american. Economiştii avertizează însă că este încă prea devreme pentru a determina dacă accelerarea recentă a decalajului reprezintă o schimbare structurală, posibil alimentată inclusiv de AI, sau efectul temporar al inflaţiei ridicate şi al ajustărilor economice de după pandemie.