Tulburările de spectru de hipermobilitate (HSD) sunt afecţiuni ale ţesutului conjunctiv.

Potrivit BBC, acestea cauzează hipermobilitate articulară, atunci când articulaţiile au o gamă de mişcare mai mare decât cea normală.

Ce este hipermobilitatea

Din cauza colagenului redus dintre ţesuturile conjunctive, muşchii trebuie să depună mai mult efort pentru a menţine articulaţiile stabile. Acest lucru duce la oboseală şi durere, precum şi la stângăcie.

HSD poate provoca, de asemenea, simptome gastrointestinale, deoarece ţesutul conjunctiv din sistemul digestiv este mai elastic.

Au fost stabilite şi legături între HSD şi neurodiversitate, cum ar fi autismul şi ADHD, potrivit sursei.

Unele persoane au şi sindromul Ehlers-Danlos hipermobil (hEDS). Boala este diagnosticată prin căutarea hipermobilităţii şi a ţesutului conjunctiv defect în tot corpul, precum şi a problemelor musculo-scheletice, cum ar fi luxaţiile.

Conform cercetării realizate de Universitatea din Edinburgh, multe persoane rămân nediagnosticate.

Unele persoane aşteaptă ani întregi pentru un diagnostic

Studiul a constatat că pacienţii cu hEDS şi HSD din Marea Britanie au aşteptat în medie între 19 şi 21,7 ani pentru a primi un diagnostic.

Diagnosticarea acestei boli este complicată de faptul că Institutul Naţional pentru Excelenţă în Sănătate şi Îngrijire nu are un ghid clinic dedicat şi independent pentru diagnostic, mai arată sursa citată.

Jessica Eccles, cercetătoare în domeniul interacţiunilor creier-corp şi al hipermobilităţii, spune că diagnosticul poate fi o „loterie poştală în ceea ce priveşte locul în care te afli şi oportunităţile de evaluare pe care le ai la dispoziţie”.

Ea adaugă că HSD şi hEDS par să afecteze mai mult femeile.

„Ştim că sănătatea femeilor nu este neapărat la fel de bine documentată ca problemele care afectează bărbaţii”, a spus ea.

Studiul a constatat că mai puţin de o treime dintre cei diagnosticaţi au declarat că medicul lor de familie a iniţiat tratamentul pentru această tulburare. Mai mult, doar 13% au avut acces la un „medic cu experienţă”.

Simptomele pot fi agravate de stres

Cercetările sugerează că simptomele HSD se pot agrava sau pot ieşi la iveală după un factor de stres, spune Dr. Eccles. Aceasta ar putea fi pubertatea sau menopauza, iar unele studii sugerează o legătură cu Covid.

Asta înseamnă că o persoană ar putea trăi o mare parte din viaţă cu articulaţii flexibile, dar ar putea apărea un „factor de stres extern din mediul înconjurător”, care ar putea agrava situaţia.

Există modalităţi de a trata HSD, spune Dr. Eccles, dar nu există o „soluţie magică unică”. Fizioterapia poate fi utilă, în timp ce pentru alte persoane exerciţii uşoare, cum ar fi înotul, pot fi benefice.