Aproape 3.000 de militari NATO, majoritatea germani, s-au antrenat timp de aproximativ şase săptămâni în Lituania, la doar câţiva kilometri de frontiera cu Belarus.

Exerciţiile fac parte din pregătirile Alianţei pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenţionale, relatează Euronews.

Militarii desfăşuraţi în zona Pabradė au folosit tancuri şi alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere şi avioane de luptă în cadrul exerciţiului Freedom Shield I.

Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută şi drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenţionează să o transforme într-o prezenţă militară permanentă.

Aproape 4.800 de militari germani, desfăşuraţi în Lituania

Germania intenţionează ca până la sfârşitul anului 2027 să staţioneze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locaţii şi va avea cinci batalioane.

Obiectivul strategic declarat al acestei desfăşurări este descurajarea Rusiei şi consolidarea capacităţii NATO de apărare a statelor de pe flancul estic.

Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinaţional al NATO din Lituania, în cadrul prezenţei înaintate consolidate a Alianţei.

Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotaţia periodică a trupelor şi echipamentelor.

Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezenţă aliată mai puternică şi permanentă.

Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această ţară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize.

O premieră în istoria Bundeswehrului

Planurile Berlinului au evoluat ulterior către staţionarea permanentă a unei brigăzi complete.

Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfăşurat până acum permanent în afara teritoriului naţional o brigadă de luptă pregătită pentru operaţiuni.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO.

Decizia de consolidare a prezenţei a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eşuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, şi deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus.

Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militari

Una dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenţionează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania.

Potrivit informaţiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari.

În cazul forţelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unităţile care urmează să fie mutate în 2027 - Batalionul de Tancuri 203 şi Batalionul de Panzergrenadieri 122 - ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%.

Printre specializările unde există dificultăţi de recrutare se numără domeniul IT şi logistica.

Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate şi alte soluţii, subliniind că detaşarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobişnuit în Bundeswehr.

Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc estic

Importanţa acordată misiunii este sintetizată şi de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă şi apărarea Berlinului.

Desfăşurarea germană are o semnificaţie mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte şi România. În timp ce Germania îşi consolidează prezenţa în regiunea baltică, strategia Alianţei urmăreşte întărirea capacităţii de descurajare şi apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

Exerciţiile din Lituania arată şi modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convenţional: alături de tancuri, infanterie şi artilerie, dronele şi sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.