Majoritatea guvernelor din UE nu reuşesc să direcţioneze reducerile de accize la combustibili şi alte forme de sprijin pentru preţurile energiei doar către consumatorii cei mai vulnerabili, a avertizat FMI, în ciuda faptului că există riscul unei reacţii negative din partea pieţelor dacă statele introduc măsuri generale costisitoare, scrie FT.
Potrivit cercetărilor FMI, două treimi din subvenţiile guvernamentale şi reducerile de taxe din UE menite să atenueze criza energetică nu au fost direcţionate ţintit, chiar dacă Fondul şi factorii de decizie de la Bruxelles le cer ţărilor să menţină aceste măsuri strict limitate şi temporare.
Chiar dacă eforturile iniţiale de a proteja consumatorii de preţurile ridicate la energie, generate de conflictul din Orientul Mijlociu, sunt moderate, guvernele UE vor descoperi că acestea sunt dificil de retras din punct de vedere politic, ceea ce va duce în timp la creşterea poverii fiscale, a declarat pentru FT Alfred Kammer, şeful departamentului european al FMI.
„Este clar” că guvernele UE nu „ţin cont de lecţiile din 2022”, a spus Kammer, referindu-se la perioada de după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, când multe ţări au introdus măsuri costisitoare pentru a sprijini gospodăriile şi companiile afectate de creşterea preţurilor la gaze.
Nu toate ţările „sunt prudente în utilizarea spaţiului fiscal” în actuala criză, a adăugat el.
„Trebuie să avem această discuţie cu populaţia, că de fapt [cheltuielile pe măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a folosi veniturile din taxe, mai ales când există şi alte nevoi de finanţare.”
Guvernele cu finanţe publice mai slabe trebuie să găsească economii în alte părţi dacă vor să evite o reacţie negativă pe pieţele de obligaţiuni, a argumentat el.
Costurile de împrumut pentru unele ţări din zona euro au atins maximele ultimilor ani de la începutul conflictului, pe măsură ce investitorii devin tot mai îngrijoraţi de impactul şocului energetic asupra finanţelor publice.
Guvernele din întreaga lume sunt presate să facă mai mult pentru a proteja gospodăriile şi companiile de efectele conflictului din Orientul Mijlociu, care a împins preţul petrolului până la 126 de dolari pe baril la un moment dat în această săptămână, pe fondul blocajelor în transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.
Germania, de exemplu, a anunţat o reducere de două luni a taxelor pe benzină şi motorină pentru toţi cetăţenii, în timp ce Spania cheltuieşte 3,5 miliarde de euro pentru a reduce TVA-ul la energie. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a introdus, de asemenea, reduceri temporare ale accizelor la combustibili.
Însă, în mare parte din UE, finanţele publice sunt într-o stare fragilă, având în vedere costurile fiscale generate de pandemia de COVID-19 şi de criza energetică de după invazia Rusiei în Ucraina.
