Dezmăţul bugetar al PSD/PNL din anii anteriori, tensiunile politice transferate în societate şi în economie continuă să facă victime.

După scăderea investiţiilor private, creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei şi a dobânzilor, reducerea consumului, scăderea creşterii economice, acum s-a ajuns şi pe piaţa muncii: angajările nu mai cresc ci chiar scad, iar salariile au intrat într-un teritoriu negativ.

Piaţa muncii s-a “răcorit” bine, iar companiile care mai fac angajări noi sunt doar excepţii.

Industria automotive, IT-ul şi statul, altă dată angajatori susţinuţi, au intrat acum pe minus. Doar comerţul, logistica şi construcţiile mai sunt pe plus, dar şi acest plus se diminuează semnificativ.

Din cauza semnelor de întrebare referitoare la stabilitatea politică, evoluţia economiei, evoluţia taxelor şi impozitelor şi nu în ultimul rând problema deficitului bugetar, companiile nu prea mai vor să facă noi angajări, deci nici nu mai forţează creşteri salariale.

În iulie, înainte să vină majorarea TVA şi celelalte taxe care au intrat în vigoare din august, creşterea salarială faţă de iulie 2024 a fost de numai 5,2%, iar dacă adăugăm creşterea preţurilor, adică inflaţia de 7,8% rezultă o scădere reală a salariului mediu de 2,6%.

Salariul mediu net a ajuns în iulie la 5.571 de lei, adică 1.100 de euro net.

În august am avut o inflaţie de 9,9% faţă de august 2024, iar astăzi, luni, 13 octombrie, ar trebui să vină rezultatele salariale pe luna august, care mai mult ca sigur vor consemna o scădere reală a salariilor. De asemenea, în septembrie vom vedea inflaţia la peste 10%, ceea ce va mări şi mai mult scăderea salarială reală.

2025 va fi primul an din ultimii trei în care creşterea salarială va fi mai mică decât inflaţia.

Mulţi ar spune că încă e bine, că există o creştere salarială nominală, chiar dacă sub inflaţie, şi mai mult decât atât, dacă ai un job.

Atâta timp cât businessul şi economia creşteau, companiile făceau angajări şi majorau salariile. Acum nu mai suntem în această situaţie, ci dimpotrivă. Aşa că piaţa muncii a devenit o piaţă a angajatorilor/companiilor, care setează acum condiţiile din piaţă, iar angajaţii şi cei care vor să se angajeze trebuie să se raporteze la această schimbare.

Având în vedere că economia are o creştere economică zero, chiar dacă în valoare nominală PIB-ul este în continuare pe plus, companiile au devenit mai prudente, ceea ce amplifică şi mai mult răcirea pieţei muncii şi a majorărilor salariale.

Companiile îşi revizuiesc organigramele şi vor încerca să obţină acelaşi rezultat, dacă nu chiar unul în creştere, cu acelaşi număr de angajaţi, dacă nu chiar cu un număr mai redus.

Într-o analiză făcută la Conferinţa ZF Cele mai dinamice companii din România, Liviu Sav, co-fondator al Bridge to Information, o firmă de analiză, a adus în discuţie schimbările care se petrec în economie. Spre exemplu, în ultimii şapte ani cifra de afaceri totală a companiilor a crescut cu 78%, profitul s-a dublat, dar numărul de angajaţi a avut o creştere foarte redusă. Spre exemplu, anul trecut s-a consemnat o scădere cu 3% a numărului de angajaţi, chiar dacă cifra de afaceri a tuturor companiilor - 918.000 (din care 860.000 microîntreprinderi) - a crescut.

În acest moment aproape toate motoarele de creştere economică s-au gripat. Iar menţinerea discuţiilor legate de deficitul bugetar, semnele de întrebare legate de fiscalitatea de anul viitor, plus semnele de întrebare legate de stabilitatea coaliţiei de guvernare nu ajută deloc businessul şi economia, deci nici piaţa muncii şi nici creşterile salariale.

Singurul motor care mai stă la masă este cel legat de creşterea din nou a salariului minim pe economie, unde discuţiile sunt în desfăşurare. Guvernul ar avea pe masă varianta unei creşteri salariale în două etape cu aproape 700 de lei brut în total, de la 4.050 de lei la 4.752 de lei. Asta înseamnă o creştere a salariului minim net de la 2.574 de lei la 2.831 de lei.

Pe de altă parte, companiile spun că nu mai pot să suporte o nouă creştere a salariului minim, mai ales în condiţiile în care economia stagnează, businessurile stagnează dacă nu chiar scad, iar consumul se reduce.

Pentru companii discuţia este mai complexă, pentru că odată ce creşte salariului minim, firmele trebuie să majoreze nu numai salariile minime ci şi celelalte salarii, cel puţin la nivelul de jos şi de mijloc.

2026 va fi un an de stagnare dacă nu chiar de scădere pe piaţa muncii, noi angajări vor fi doar excepţii, reducerile de angajaţi vor fi mai mari decât angajările, salariile vor avea o creştere de doar o singură cifră, iar pe medie creşterea salarială va fi sub inflaţie, cel puţin în prima parte a anului viitor.