Pentru prima dată după 1990 statul român încurajează micile gospodării ţărăneşti care cresc porci. Realitatea economică a României este asumată la nivel guvernamental
România are circa 3,3 milioane de porci, iar o treime din efectiv se află în gospodăriile populaţiei. Odată cu apariţia pestei porcine africane în 2017, au fost discuţii intense privind interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile individuale. Acum, însă, apare o schimbare de abordare. Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, consideră că ar fi mai bine ca statul să sprijine financiar crescătorii, astfel încât animalele să fie crescute în condiţii de igienă şi produsele să poată fi comercializate în mod corect. Astfel, pentru prima dată după 1990, statul român încurajează micile gospodării ţărăneşti care cresc porci şi realitatea economică a României este asumată la nivel guvernamental.
„Am finalizat o hotărâre de guvern pentru a sprijini producătorii de suine din gospodăriile populaţiei. Această formă de sprijin reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte lupta împotriva pestei porcine. În ultimii ani, România a încercat să oprească pesta porcină şi să reducă impactul asupra fermierilor în ceea ce priveşte interdicţiile de a exporta sau de a procesa şi comercializa carne în afara ţării. Nu avem rezultate notabile, deşi numărul de focare scade, însă România este în continuare roşie.
Astfel, nu putem exporta produse din carne de porc”, a spus Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă de astăzi, 10 iunie.
Din acest motiv, sunt sprijiniţi crescătorii de porci la nivelul exploataţiilor gospodăreşti (IGP) care respectă legea, adică acei români care cresc un număr limitat de porci, sunt autorizaţi şi colaborează cu un medic veterinar.
„Vrem să acordăm un sprijin pentru respectarea condiţiilor de biosecuritate de 20 de euro/cap de animal, pentru maximum 5 porci în gospodăriile populaţiei, unde animalele sunt crescute într-un adăpost în spatele curţii, iar pentru exploataţiile de tip A, până la 50 de capete”, a adăugat Barna.
El consideră că este necesar ca România să susţină gospodăriile care lucrează corect şi micii fermieri care respectă legea, pentru că interesul ţării este creşterea populaţiei de animale, indiferent că vorbim de gospodării sau de ferme mari, cât şi consumul de carne locală. „Subvenţia am vrea să se acorde până la finalul lunii decembrie a anului 2026.”
„Din păcate, nu avem nicio exploataţie autorizată care să vândă porcine. Sperăm să se schimbe acest lucru. Ca o paralelă, în Ungaria, în satele din vecinătatea noastră, găsim gospodării care, ca şi la noi, cresc porci. Avem colaboratori care merg la aceste familii în Ungaria, ne identifică porcii potriviţi pentru noi. Şi pentru că ar fi prea complicat să îi aducem în viu în România, apelăm la abatoarele mici de dincolo de graniţă. Apoi, aducem porcul tăiat la Nădlac. E dureros acest lucru, aş vrea s cumpăr de la localnicii noştri. Acum, mai mult de jumătate din necesarul de carne de porc vine din Ungaria”, a spus recent la o emisiune ZF Kelo Milan, preşedintele cooperativei agricole Fermierul Nădlăcan.
În plus, Bistriţa-Năsăud este unul dintre judeţele din ţară în care porcii cresc în circa 10.000 de gospodării. Practic, realitatea arată că avem un judeţ care produce peste 60.000 de tone de porumb şi nu are nicio fermă de porci.
„Propunem ca din fermele de tip A (care au peste 5 animale - n. red.) să se poată livra porci fără restricţii către abatoare, dar cu analize privind pesta porcină”, a spus ministrul interimar al agriculturii, Barna.
În prezent, România importă circa 80% din necesarul de carne de porc pentru consum, după ce efectivele au scăzut în ultimul deceniu. Astfel, a ajuns la importuri de peste 1 miliard de euro în 2025. „Din cauza tranzacţiilor intracomunitare de animale vii, carcase şi produse din carne de porc, România pierde circa 50 de milioane de euro din TVA. La aceasta se adaugă o sumă cel puţin dublă din alte impozite şi taxe, plătite de fermele comerciale şi de furnizorii de inputuri, precum materiale şi furaje, care ar putea fi produse în România”, a mai spus Barna.
Din analiza sa, ar fi nevoie de o producţie de carne echivalentă a 3-4 milioane de capete de porcine, raportat la 120 de kg/cap de animal, pentru a acoperi consumul de carne de porc adusă din alte state europene. „Vrem să stimulăm vânzarea de purcei crotaliaţi din gospodăriile populaţiei, verificaţi de medicul veterinar, în cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare.”
Pentru a opri evoluţia pestei porcine, ministrul interimar a spus că va face un nou proiect de lege privind mişcările de animale. Una dintre cele mai importante propuneri este confiscarea mijloacelor de transport şi a animalelor, în cazul în care se transportă mai mult de cinci porci în mod ilegal, fără crotalii sau fără documente de mişcare. După aceea, se aplică o amendă de 10.000 de lei pentru transportul ilegal.
„Pentru sectorul suin mai avem o formă de sprijin, în valoare de 11 milioane de euro, destinată spaţiilor de cazare. Este vorba despre 12 euro pentru un loc de cazare la nivelul fermelor şi 13-14 euro în cazul animalelor de reproducţie, în contextul situaţiei din Orientul Mijlociu, care a dus la creşterea costurilor cu motorina şi îngrăşămintele”, a mai spus Barna.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













