Pe ce cheltuie românii cei mai mulţi bani

Autor: Emil Popescu Postat la 08 ianuarie 2015 319 afişări

Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost în trimestrul trei din 2014 de 2.495 lei, iar cheltuielile de 2.285 lei lunar, 91,5% din venituri, având ca destinaţii principale alimentele, întreţinerea locuinţei şi plata taxelor, şi în proporţie extrem de mică investiţiile (1,1%), potrivit INS.

"Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2495 lei pe gospodărie şi 937 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2118 lei lunar pe gospodărie (795 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 378 lei lunar pe gospodărie (142 lei pe persoană)", arată INS, într-un comunicat.

Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (51,8% din veniturile totale ale gospodăriilor). Diferenţa a fost acoperită de veniturile din prestaţii sociale (23,4%), veniturile din agricultură (3,9%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,1%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,6%).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III 2014 veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 27,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,9% din salarii, de 22,8% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 6,6% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,5%) şi celor din prestaţii sociale (24,5%).

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost în perioada analizată în medie de 2.285 lei lunar pe gospodărie (857 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,5% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 1,1%.

"Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 447 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 40 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 43,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 16,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar", notează INS.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2014, în medie, 39,2% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2014, aceasta a reprezentat 20,2% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1%) şi cele pentru educaţie (0,3%).

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
CHELTUIELI,
INS,

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/pe-ce-cheltuie-romanii-cei-mai-multi-bani-13754224
13754224
comments powered by Disqus
Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români? Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români?

Reinventaţi de pandemie Ţi-ai pus toate economiile la bătaie. Ţi-ai vândut, poate, apartamentul sau motocicleta şi ai investit banii într-o afacere. Nu acum, ci în urmă cu câţiva ani. Totul a mers bine. Ai crescut, uşor-uşor, cu paşi mici, dar ai ajuns la profit, iar acum businessul îţi e suficient să trăieşti fără a avea nevoie şi de un job. Ţi-ai îndeplinit visul. Până când, într-o zi pe care nici tu, nici altcineva nu putea s-o prevadă, totul se prăbuşeşte. Totul se închide. Marfa ta, serviciile tale nu-şi mai găsesc acum clienţii. Totul e captiv în izolare, publicul tău ţintă nu mai există, iar dacă există, îşi drămuieşte cu grijă banii pentru o potenţială criză care se prevesteşte.

vezi continuarea
ZF.ro
Dezvăluirile unui medic de la Medlife despre coronavirus. Care este cel mai IMPORTANT lucru Dezvăluirile unui medic de la Medlife despre coronavirus. Care este cel mai IMPORTANT lucru
Măsuri drastice în piaţa muncii. Cum se schimbă contractele de muncă din cauza crizei
Mediafax
Austria ar putea deveni prima ţară europeană care ridică restricţiile impuse de COVID-19 Austria ar putea deveni prima ţară europeană care ridică restricţiile impuse de COVID-19
Imagini terifiante: Trupurile oamenilor morţi de COVID-19, abandonate pe străzile unui oraş din Ecuador | VIDEO
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.