Opinie Cristian Socol: De ce bugetul pe 2013 este pentru dezvoltare

Autor: Cristian Socol Postat la 24 ianuarie 2013 45 afişări

Construcţia bugetului pe 2013 pleacă de la câteva ipoteze simple: prudenţă, corectitudine, transparenţă, ajustare calitativă, model inteligent de creştere economică, reducerea risipei, extinderea numărului de contribuabili ş.a.

Construcţia bugetului pe 2013 pleacă de la câteva ipoteze simple: prudenţă, corectitudine, transparenţă, ajustare calitativă, model inteligent de creştere economică, reducerea risipei, extinderea numărului de contribuabili ş.a.

Prudenţă. Pentru prima dată, proiecţia de buget pleacă cu o creştere economică realistă. 1,6% rată de creştere a PIB real în anul 2013 este o ţintă fezabilă, în condiţiile în care economiile rezultate din reducerea risipei vor fi direcţionate inteligent către stimularea mediului privat, singurul creator de valoare adăugată susţinută. Prudenţa caracterizează de fapt toţi indicatorii macroeconomici de fundamentare a bugetului pe 2013, începând de la deficitul bugetar estimat la 2,1% din PIB până la cifra privind numărul de angajaţi - 4,48 milioane persoane. Mai mult, ponderea estimată a veniturilor bugetare cuprinde exclusiv măsurile de taxare - plusul de 0,5% din PIB pe veniturile bugetare din 2013 reflectă strict pachetul fiscal aplicat de Ministerul Finanţelor. La solicitarea FMI, niciun leu în plus în programarea veniturilor din reducerea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării, deşi Ministerul Finanţelor va propune un plan consistent în aceste direcţii. Plusul cert de venituri din aceste activităţi va servi drept finanţare a unor măsuri de stimulare, de ce nu reducerea CAS la angajator sau/şi implementarea programului pilot de reducere a TVA la grâu, făină şi pâine.

Corectitudine. Proiecţia de buget arată o prioritizare corectă a problemelor cu care se confruntă acum România şi a soluţiilor de rezolvare a acestor dezechilibre. Sunt prevăzute sume importante pentru plata arieratelor - un comportament corect în relaţia stat-privat, sunt stabilite clar în buget plata creşterilor salariale din 2012 şi a creşterii pensiilor cu 4%, plata creşterii salariilor bugetarilor cu 7,4%; creşterea salariului minim în două trepte, la 750 lei de la 1 februarie şi 800 lei la 1 iulie; plata arieratelor la medicamente (3,5 mld. lei) şi creşterea cofinanţării fondurilor europene cu 4 mld. lei (de la 17 miliarde la 21 miliarde). Există un impuls fiscal consistent pentru economie - statul va cheltui cu 15 miliarde de lei mai mult decât în 2012. Poate fi considerat un stimul pentru dezvoltare, mai ales că există angajamentul pentru prioritizarea proiectelor de investiţii şi creşterea efectului de multiplicare a acestor cheltuieli publice.

Transparenţă. Prezentarea prietenoasă a cifrelor din buget va fi continuată cu implementarea unei baze de date cu informaţii privind situaţia financiară curentă (şi istorică) a companiilor de stat aflate în proprietatea administraţiei publice centrale sau locale. Acelaşi principiu va fi extins pentru toate instituţiile publice.

Ajustare fiscală calitativă. În 2013, România va continua consolidarea fiscală în scopul reducerii deficitelor şi asigurării unui spaţiu fiscal necesar investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură. Consolidarea fiscală va fi una echitabilă, fără adoptarea de măsuri care să afecteze populaţia cu venituri reduse. Se va trece de la consolidarea fiscală pur cantitativă la creşterea calităţii acesteia prin reducerea risipei la cheltuielile publice, creşterea colectării veniturilor la buget şi reducerea evaziunii fiscale. România va continua corecţia fiscală mutând accentul pe mecanisme privind disciplina fiscală continuă, prioritizarea investiţiilor publice, reforme sustenabile în educaţie şi sănătate, dar şi scheme de stimulare a investiţiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată. Prioritare sunt reformele în administrarea companiilor de stat, în colectarea veniturilor fiscale, managementul cheltuielilor publice, în educaţie şi sănătate.

Creştere economică inteligentă. Se urmăreşte mărirea investiţiilor în energie, agricultură şi clustere de competitivitate, dar şi o creştere economică incluzivă. Miza prioritară este legată de creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, ca sursă principală de finanţare pentru investiţii în creşterea de competitivitate a economiei şi crearea de locuri de muncă. Accelerarea reformelor structurale în domeniile strategice şi stimularea utilizării rezervelor interne mari de eficienţă vor ajuta economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere economică (vor contribui la mărirea ritmului de creştere a PIB potenţial). Spaţiul fiscal creat din managementul mai bun al cheltuielilor publice va fi folosit pentru stimularea dezvoltării mediului de afaceri şi crearea de locuri de muncă. Reducerea poverii fiscale pentru agenţii economici corecţi, prin extinderea numărului de contributori la bugetul de stat, va stimula oferta agregată.

Reducerea risipei. Poate primul pilon în viziunea programării bugetare este legat de reducerea risipei. Monitorizarea strictă a execuţiei bugetare la principalii ordonatori de credite şi în sectorul companiilor de stat, transferul anumitor investiţii către finanţarea din fonduri europene şi prioritizarea investiţiilor pun stavilă în finanţarea ineficientă a găurilor negre din economie. Trebuie introduse contractele de performanţă pentru toate companiile de stat, cu indicatori clari, cuantificabili privind performanţa managerilor companiilor de stat. Controalele încrucişate pe buget, stabilirea de normative clare privind achiziţiile de bunuri şi servicii în aceste companii, încadrarea cu personal ş.a. ar fi de dorit pentru disciplina financiară în domeniu.

De ce proiecţia de buget poate stimula PIB-ul potenţial? Cheia este următoarea: se caută măsuri care cu minim de finanţare să aducă maximum de efecte de multiplicare, care să "atingă" atât creşterea ratei de ocupare, a factorului capital, cât şi stimularea Productivităţii Totale a Factorilor. Exemplu: măsura prin care se majorează deducerea suplimentară, la calculul profitului impozabil, pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, prin creşterea procentului luat în calcul, de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile. Stimulează firmele să investească în cercetare dezvoltare, productivitate mai mare, costuri mai reduse şi calitate mai bună, preţuri mai mici şi posibil profituri mai mari, încasări mai mari la buget. Mai apoi, prin folosirea unor tehnologii înalte, produsele fabricate în România vor fi mai ieftine si cu un grad de prelucrare mai mare, creşte competitivitatea României, cresc exporturile. Investiţiile în cercetare dezvoltare înseamnă crearea de locuri de muncă care presupun calificare înaltă, mărirea numărului de lucrători cu salarii mari. În plus, creşterea investiţiilor realizate de firme în cercetare dezvoltare presupune convergenţă către una dintre ţintele strategiei Europa 2020.

Cristian Socol este conferenţiar universitar la ASE Bucureşti, consilier personal al premierului pe probleme macroeconomice.

Alte opinii pe zf.ro/opinii

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Opinie,
Cristian Socol,
bugetul 2013
/actualitate/opinie-cristian-socol-de-ce-bugetul-pe-2013-este-pentru-dezvoltare-10520136
10520136
comments powered by Disqus
ZF.ro
BREAKING. Scandal fără precedent la una dintre cele mai mari bănci. Instanţa a pus SECHESTRU. Ce trebuie să ştie românii BREAKING. Scandal fără precedent la una dintre cele mai mari bănci. Instanţa a pus SECHESTRU. Ce trebuie să ştie românii
BREAKING. Planul lui Bill Gates merge înainte: Miliardarul scoate tunurile pe masă. Anunţul care a surprins pe toată lumea
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Ion Iliescu: Am pierdut un prieten şi un camarad
Liderii USR, acuzaţi că fac jocurile PSD în Bucureşti
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării
COMENTARIU Valeriu Şuhan Pe bune ? Nu-mi da vestea asta...

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.