Părţile sunt cunoscute - de o parte "băsiştii" (majoritatea CSM şi actuala conducere interimară a PICCJ şi a DNA), de cealaltă parte "antibăsiştii" (Ministerul Justiţiei, Asociaţia Magistraţilor - AMR, Uniunea Naţională a Judecătorilor - UNJR). Cum scopul USL e să-i schimbe pe susşinătorii lui Traian Băsescu din sistem, iar desemnarea procurorilor-şefi ai PICCJ şi DNA depinde de propunerile ministrului justiţiei, pentru care CSM dă numai un aviz consultativ, preşedintele Traian Băsescu a sugerat o revenire la legislaţia veche, când propunerile pentru procurorii-şefi erau făcute de CSM, nu de ministrul justiţiei. Legislaţia a fost schimbată de ministrul Monica Macovei în 2005, când CSM era "antibăsist", iar schimbarea a fost recunoscută ca atare de UE şi de CCR.

Ca să se protejeze acum de o schimbare a schimbării, USL a încercat promovarea unor "antibăsişti" la CSM. Numai că la alegerile de la CSM a fost votată în fruntea instituţiei Oana Schmidt-Hăineală, fosta vicepreşedintă, iar pentru vicepreşedinţie şi-au depus candidatura fosta preşedintă, Alina Ghica, şi Cristi Dănileţ - una peste alta, trei "băsişti". Ministrul justiţiei, Mona Pivniceru, AMR şi UNJR au contestat votul, pe motiv că Hăineală e procuror, nu judecător (deşi legea permite alegerea unui procuror ca şef al CSM), iar facţiunea "antibăsistă" din CSM, în frunte cu fostul preşedinte Horatius Dumbravă, a încercat să provoace, fără succes, o repetare a procedurii de vot.

AMR şi UNJR, alături de câteva Curţi de Apel, au iniţiat revocarea din CSM a lui Ghica şi Dănileţ, fără a se mai obosi să explice de ce, iar Curtea de Apel Bucureşti, enervată de manevrele facţiunii "antibăsiste" din CSM, a decis să ceară revocarea întregului CSM, ca să pună capăt scandalului. E greu de spus însă cum ar putea fi readus CSM la normalitatea dinainte de izbucnirea acestui prelungit conflict.