Numărul salariaţilor din România a atins recordul ultimilor 24 de ani, dar nu este suficient pentru a depăşi borna de o treime din populaţie. Loc de creştere încă există, spun angajatorii

Autor: Ramona Cornea Postat la 28 ianuarie 2024 210 afişări

Numărul de angajaţi din economia locală a ajuns la peste 5,13 milioane de persoane în luna noiembrie a anului trecut, în creştere cu mai mult de 49.000 de persoane faţă de noiembrie 2022, o nouă valoare record la care a ajuns acest indicator în ultimii 24 de ani, după cum arată calculele ZF bazate pe statisticile ofi­ciale de la INS.

Numărul salariaţilor din România a atins recordul ultimilor 24 de ani, dar nu este suficient pentru a depăşi borna de o treime din populaţie. Loc de creştere încă există, spun angajatorii

„Deficitul de forţă de muncă este major, mai ales pentru personalul de execuţie, atât în comerţ, cât şi în industrie.“ „Loc de creştere poate să existe dacă am reuşi să aducem în piaţa muncii persoane din mediul rural“ „Sectoarele care înregistrează cele mai mari deficite de personal în România sunt: industria prelucrătoare, transporturile şi IT&C“ „Pescuim cu toţii în acelaşi iaz, având la dispoziţie un număr tot mai mic de candidaţi.“

Numărul de angajaţi din economia locală a ajuns la peste 5,13 milioane de persoane în luna noiembrie a anului trecut, în creştere cu mai mult de 49.000 de persoane faţă de noiembrie 2022, o nouă valoare record la care a ajuns acest indicator în ultimii 24 de ani, după cum arată calculele ZF bazate pe statisticile ofi­ciale de la INS.

De altfel, în ultimii 24 de ani pentru care există date la Statistică, numărul de angajaţi de pe piaţa locală a crescut cu circa 16%. Pragul de 5 milioane de angajaţi a fost atins şi depăşit în anul 2021.

Cu toate acestea, ponderea angajaţilor din totalul populaţiei este mai mică de 30%, pe când în ţări precum Ungaria şi Germania numărul angajaţilor reprezintă jumătate din populaţie. 

Loc de creştere poate să existe dacă am reuşi să aducem în piaţa muncii persoane din mediul rural, azi relativ izolate de oportunităţile profesionale datorită dificultăţii de deplasare către centrele urbane. Ne-ar fi de folos şi dacă am revigora sistemul învăţământului dual, ca oamenii să poată deprinde meseriile pentru care lipsesc total specialiştii“, a subliniat Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

În plus, ea spune că merită să ne oprim puţin asupra diferenţei dintre numărul de salariaţi şi numărul de contracte de muncă înregistrate, dar şi asupra localizării acestor joburi.

„Numărul de contracte este de peste 6,72 milioane, ceea ce înseamnă că s-au înmulţit contractele cu timp parţial şi cei care lucrează pentru mai mulţi angajatori. Aproape 2 milioane de contracte de muncă sunt doar în Regiunea Bucureşti-Ilfov, aşa încât este evident că aproximativ o treime dintre salariaţii români profită de explozia economică a Capitalei. Capitala este urmată de celelalte centre urbane mari. În România, oportunităţile profesionale şi puterea de cumpărare s-au concentrat

în zonele urbane, mai ales în Bucureşti, şi s-au creat astfel discrepanţe mari faţă de restul ţării. Spunem adesea că sunt cel puţin două Românii, iar decalajele urban – rural se măresc continuu“, a detaliat ea.

Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, spune că în ultimul an numărul de salariaţi a crescut semnificativ în România, şi este de părere că acest lucru s-a datorat în mare parte numărului mare de muncitori asiatici aduşi în ţară.

„De asemenea, sectoare precum IT-ul, construcţiile şi agricultură au înregistrat o creştere semnificativă în 2023, ceea ce a determinat o cerere sporită de specialişti în aceste domenii.

Principalele oraşe care au înregistrat o creştere substanţială a numărului de angajaţi sunt Bucureşti, Timiş, Cluj şi Braşov. Acestea au devenit adevărate centre atractive atât pentru angajaţii români, cât şi asiatici datorită oportunităţilor de muncă existente în diverse sectoare“, a spus ea pentru ZF.

Există în continuare loc de creştere a numărului de angajaţi pe piaţa locală, având în vedere că încă există deficit de forţă de muncă în anumite sectoare de activitate.

„Deficitul de forţă de muncă este major, mai ales pentru personalul de execuţie, atât în comerţ cât şi în industrie. O mică parte dintre joburi sunt acum ocupate de personal non-UE, dar cei 100.000 lucrători care s-ar putea adăuga în acest an nu vor compensa lipsa de personal“, susţine Raluca Pârvu.

Eli Koster, managing director al Oranjegroe, o companie care recrutează pentru locuri de muncă în construcţii, industrie şi tranziţie energetică, susţine că baza de talente din România este restrânsă, iar deficitul de forţă de muncă vine cu costuri mari pentru angajatori.

„Deficitul de forţă de muncă de pe piaţă a venit cu eforturi şi costuri mari pentru selectarea şi recrutarea de noi angajaţi. Pescuim cu toţii în acelaşi iaz, având la dispoziţie un număr tot mai mic de candidaţi. În industria noastră, acest lucru face ca planificarea capacităţii să fie tot mai dificilă. Sistemul de punere la dispoziţie a specialiştilor prin agenţii de forţa de muncă temporară este un concept încă nou în România“, susţine el, într-o analiză a Asociaţiei Furnizorilor de Resurse Umane (AFSRU).

Companiile româneşti se lovesc acum în special de lipsa forţei de muncă necalificată, dar există un deficit de forţă de muncă în domeniile care necesită specializare înaltă, precum medicină sau inginerie, spune Sorina Faier.

„Potrivit Băncii Mondiale, în ultimii 10-15 ani au plecat legal din ţară peste 2 milioane de români, aproape 20% din forţa de muncă. Există în continuare şi deficit de specialişti, medici sau ingineri. Facultăţile tehnice din România formează anual aproximativ 7.000 de ingineri, însă conform studiilor, însă in ultimii 10 ani aproape jumătate din ei au plecat peste hotare. Cei mai căutaţi sunt inginerii din IT, electronică, dar şi chimiştii sau inginerii mecanici“, a detaliat ea.

O analiză realizată în această toamnă de PwC România pentru Amcham a constatat că sectoarele care înregistrează cele mai mari deficite de personal în România sunt: industria prelucrătoare, transporturile şi IT&C, spune reprezentanta Elite Searchers.

„Aducerea de muncitori asiatici nu este suficientă pentru nevoile economiei, mai ales în domeniile care cer competenţe tot mai sofisticate. Companiile ar trebui sa fie în strânsă legătură cu instituţiile de învăţământ pentru a integra angajaţii cât mai rapid în câmpul muncii“, spune Faier.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.