România se pregăteşte să apeleze din nou la pieţele internaţionale pentru a patra oară în acest an, în încercarea de a acoperi un deficit bugetar mai mare decât cel anticipat şi pentru a începe pre-finanţarea pentru anul viitor, potrivit datelor apărute pe Bloomberg. 

Emisiunea de euroobligaţiuni ar urma să fie în trei tranşe, cu maturităţi în 2033, 2037 şi 2045. Preţul iniţial indicativ este de aproximativ 340 puncte de bază peste mid-swaps pentru scadenţa mai scurtă, 385 puncte de bază pentru titlurile pe 12 ani şi aproximativ 415 puncte de bază pentru datoria pe 20 de ani, potrivit Bloomberg.

Guvernul a invitat, de asemenea, deţinătorii obligaţiunilor sale de 1,3 miliarde € cu cupon 2,75% scadente în 2026, 1,8 miliarde € cu cupon 5% scadente în 2026 şi 1,15 miliarde € cu cupon 2% scadente în 2026 să le vândă pentru numerar, potrivit unui comunicat separat publicat joi.

Şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, declara luna trecută pentru Bloomberg că România plănuieşte să răscumpere o parte din obligaţiunile sale externe şi să le înlocuiască cu noi emisiuni, ca parte a unui plan de îmbunătăţire a curbei randamentelor şi a profilului datoriei.

După ce a depăşit cea mai gravă criză politică de la căderea comunismului, România se confruntă cu dificultăţi în reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Guvernul a revizuit în creştere ţinta pentru deficitul bugetar din acest an la 8,4% din PIB, după întârzieri în implementarea reformelor. Aceasta a dus la majorarea necesarului brut de finanţare la aproximativ 260 miliarde lei (60 miliarde dolari), potrivit lui Nanu. Până acum, statul a atras circa 209 miliarde lei de pe pieţele interne şi internaţionale, a spus el.

Titlurile de stat româneşti au înregistrat un raliu după ce Nicuşor Dan a câştigat alegerile prezidenţiale în faţa lui George Simion în luna mai, randamentul obligaţiunilor denominate în euro pe 10 ani scăzând cu peste un punct procentual de la scrutin. Totuşi, costurile de împrumut rămân cele mai ridicate din UE.