Investitorii străini care cumpără acţiuni şi obligaţiuni americane îşi protejează tot mai mult banii împotriva fluctuaţiilor dolarului. Aceasta arată că există temeri legate de impactul politicilor lui Donald Trump asupra monedei americane, scrie Financial Times.

Conform Deutsche Bank, investiţiile străine cu protecţie valutară (hedge) în SUA depăşesc pentru prima dată în patru ani investiţiile neprotejate.

 „Străinii cumpără active americane, dar nu vor să rişte cu dolarul”, explică George Saravelos, strateg la Deutsche Bank.

Hedging-ul înseamnă că investitorii sunt expuşi doar la evoluţia preţului activelor, nu şi la fluctuaţiile cursului dolarului faţă de moneda lor. În ultimele trei luni, 80% din fondurile ETF americane cumpărate de investitori străini au fost cu hedging, faţă de doar 20% la începutul anului.

Această protecţie valutară a contribuit la deprecierea dolarului cu peste 10% în faţa unor monede precum euro sau lira sterlină. De exemplu, euro a urcat recent la peste 1,18 dolari, cel mai mare nivel din ultimii patru ani.

Managerii de fonduri spun că investitorii vor să profite de boom-ul acţiunilor americane, mai ales în domeniul inteligenţei artificiale, dar nu vor să rişte cu dolarul.

Arun Sai de la Pictet Asset Management crede că dolarul se află într-o „piaţă descendentă pe termen lung” şi recomandă hedging pentru protecţie.

Un sondaj Bank of America arată că 38% dintre managerii globali de fonduri vor să îşi mărească protecţia valutară, în timp ce doar 2% se protejează împotriva unui dolar mai puternic.

Charles-Henry Monchau, de la banca elveţiană SYZ Group, a trecut la o poziţie complet protejată în dolari încă din martie, din cauza politicilor lui Trump. Fondurile de pensii din Australia şi Danemarca au făcut la fel, reducând riscul valutar.

Banca pentru Settle-mente Internaţionale spune că hedging-ul realizat de investitori din afara SUA a slăbit dolarul în aprilie-mai, iar investitorii din Asia au avut un rol important.

Metodele cele mai folosite pentru protecţie sunt derivatele, cum sunt contractele forward, care fixează un curs valutar viitor. Dobânzile mai mici din SUA au făcut aceste protecţii mai ieftine, ceea ce încurajează şi mai mulţi investitori să le folosească.

„Mulţi au ezitat să facă hedging până acum, dar punctul critic se apropie, când oamenii se întreabă de ce nu au făcut-o deja”, explică Kit Juckes, strateg FX la Société Générale. Scăderea costurilor ar putea încuraja şi mai mult protecţia valutară şi ar putea duce la o depreciere suplimentară a dolarului.