În mod normal, reţeaua Carrefour ar trebui să fie cumpărată de producătorii români, care susţin că nu au loc pe rafturile Carrefour, de PSD - pe modelul succesului magazinelor Unirea - ca să nu mai exporte nimeni profit, şi de ce nu, de fraţii Pavăl de la Dedeman, ca să susţinem capitalul românesc

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 14 iulie 2025 634 afişări

În mod normal, reţeaua Carrefour ar trebui să fie cumpărată de producătorii români, care susţin că nu au loc pe rafturile Carrefour, de PSD - pe modelul succesului magazinelor Unirea - ca să nu mai exporte nimeni profit, şi de ce nu, de fraţii Pavăl de la Dedeman, ca să susţinem capitalul românesc

Într-o perioadă în care toată lumea este ocupată cu situaţia bugetară, cu majorările de taxe şi impozite şi reducerile de cheltuieli, aproape că a trecut neobservată informaţia dată de ZF că gigantul francez Carrefour, cu afaceri globale de 85 de miliarde de euro, este în plin proces de revizuire a portofoliului de operaţiuni externe, iar în acest context nu este exclusă şi vânzarea operaţiunilor Carrefour din România.

Mai mult decât atât, s-a format şi o listă scurtă cu cine ar putea fi interesat să preia operaţiunile Carrefour de pe piaţa românească, derulate prin 450 de magazine de toate tipurile, cu afaceri anul trecut de 14 miliarde de lei, adică 2,8 miliarde de euro.

Carrefour este pe locul trei în piaţă, după Lidl şi Kaufland.

Conform anuarului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România, ediţia 2024, grupul Carrefour a fost evaluat la 2,2 miliarde de euro, dar pe baza rezultatelor din 2023.

Înainte să vedem cine ar mai putea cumpăra reţeaua Carrefour din România, asta dacă francezii decid să o vândă, ca o paranteză, cred că este o veste proastă pentru România din punct de vedere geopolitic ca grupul francez Carrefour să plece de pe piaţa românească.

România are nevoie în continuare de investitori mari, globali, cu nume, care să dea o anumită stabilitate economiei româneşti din punct de vedere economic, politic şi nu în ultimul rând al securităţii, într-o perioadă în care avem nevoie de şi mai multă securitate la graniţa noastră.

Până când vom vedea care va fi situaţia cu Carrefour, putem pune pe masă câteva nume care ar trebui să fie interesate de această reţea de magazine, dincolo de numele cu care discută deja grupul francez.

Într-o Românie în care retorica naţionalistă, populistă, suveranistă câştigă teren, într-un spaţiu public unde politicienii susţin că multinaţionalele scot profitul produs în România prin preţul de transfer, într-o ţară unde producătorii români susţin că nu au acces în reţelele de magazine controlate de străini, într-o ţară în care importurile sunt baza, ar trebui ca cei care susţin acest lucru să iasă în faţă şi să facă ceva practic:

1. Toţi producătorii, şi români şi străini, care susţin că nu au loc în magazinele Carrefour, care susţin că trebuie să plătească taxe peste taxe, ar trebui să se unească, să angajeze un project manager, o echipă de bancheri şi consultanţi, să pună mână de la mână şi să strângă 2 miliarde de euro sau chiar peste şi să cumpere reţeaua de magazine Carrefour. Dacă fiecare ar pune câte 100.000 de euro sau chiar mai puţin, s-ar strânge repede aceşti bani.

Dacă reuşesc că preia magazinele, îşi pot face propria politică, îşi pot pune produsele pe ce raft vor şi la ce preţ vor, şi atunci nu mai au motive să se mai plângă.

Dacă au ratat achiziţia Profi, o altă reţea care a fost scoasă la vânzare şi pe care a cumpărat-o Mega/Delhaize, acum pot să intre în luptă, să cumpere Carrefour şi să-şi facă propria politică, să pună mere şi pere româneşti, să nu mai pună mere poloneze, să pună numai brânză românească, să pună orice produse vor.

2. Cei mai interesaţi de magazinele Carrefour ar trebui să fie cei de la PSD, în special cei de la Agricultură, un fief tradiţional al PSD care, după succesul înregistrat cu magazinele Unirea, unde ar fi trebuit să existe produsele româneşti pe care reţelele străine nu vor să le preia, Paul Stănescu/Florin Barbu/Liviu Dragnea/Petre Daia ar trebui să facă un pas înainte şi să extindă succesul şi modelul magazinelor Unirea la Carrefour, să aducă numai producători români, să aibă numai produse făcute în România pe raft, să aibă o politică naţională de preţ, adică să ofere preţuri cât mai mici dacă preţurile actuale sunt considerate mari, să elimine preţurile de transfer, să facă profit şi să-l ţină în ţară.

PSD, care indiferent de lideri vine cu un discurs care începe şi se termină cu multinaţionalele care scot profitul din România şi trebuie impozitate mai mult, ar trebui să scoată din fondul de rezervă al propriilor cercuri de influenţă (fondul de rezervă al guvernului, pe care l-a împărţit cu atât de multă generozitate Ciolacu - 65 mld. lei, nu mai este) 2 miliarde de euro şi să cumpere reţeaua Carrefour pentru a arăta electoratului că fac şi ceva practic în acest sens, şi nu doar ţin discursuri.

3. Dacă tot vrem să întărim capitalul românesc, ar trebui ca fraţii Pavăl de la Dedeman, cel mai mare grup antreprenorial românesc, să intre în luptă pentru achiziţia reţelei Carrefour, mai ales că au şi puterea financiară de achiziţie, au experienţă în domeniu şi pot avea susţinerea politică.

Foarte rar apar pe piaţă astfel de afaceri la vânzare, mai ales într-un domeniu în care magazinele aparţin reţelelor internaţionale. Dacă fraţii Pavăl au avut puterea să câştige lupta cu reţelele internaţionale pe piaţa de bricolaj, nu văd de ce nu ar avea succes şi pe această piaţă de retail.

Nu ştiu cine va cumpăra reţeaua Carrefour, asta dacă francezii vor decide în final să o vândă, dar este o tranzacţie interesantă, în care cei care susţin că străinii ne-au acaparat magazinele şi controlează rafturile şi preţurile la raft, care susţin că reţelele sprijină mai mult importurile decât producătorii interni, care susţin că scot profiul şi nu plătesc suficiente taxe şi impozite aici, pot intra în joc şi să facă lucrurile altfel.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.