Strategia naţională de screening şi prevenţie despre care ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a vorbit încă din această vară, de la preluarea mandatului, a început printr-un grup de lucru reunit de ministerul de resort. Totuşi, încă nu au fost sabilite detalii privind costurile programelor de screening sau obiectivele de pacienţi care să le acceseze, ministrul argumentând că aceasta a fost doar prima întâlnire, iar aspectele de costuri şi de grupuri ţintă vor fi stabilite ulterior.

Tot Alexandru Rogobete estimează că până la finalul lui 2025, adică în mai puţin de o lună şi jumătate, strategia de screening va fi gata.

„Astăzi (vineri, 21 noiembrie, n.red.) s-a reunit pentru prima dată grupul de lucru organizat de ministrul Sănătăţii pentru lansarea primei strategii naţionale de screening şi prevenţie pentru mai multe componente, zona cardio şi cerebro-vasculară, oncologie, boli rare, nutriţie, diabet, pediatrie, neonatologie, sănătate mintală. Vorbim despre cele mai importante segmente şi patologii care se pretează pentru screening şi prevenţie. Este o primă întâlnire pentru a seta cadrul general, acel document strategic care ulterior va fi elaborat de către profesioniştii în sănătate – profesori, medici”, a spus Alexandru Rogobete într-o conferinţă de presă.

România a mai avut programe naţionale de screening, dar care nu au fost accesate de populaţie, în lipsa unui traseu clar al pacienţilor în sistemul medical. Spre exemplu, doar 3,4% din femei (cu vârsta între 25 şi 64 de ani) au beneficiat de screening în cadrul programului naţional de cancer de col uterin, potrivit ultimelor date de la Statistică, aferente anului 2020.

Principala problemă pentru pacienţi este chiar accesul la prevenţie. Spitalele private nu colaborează cu Casa de Asigurări pentru un număr semnificativ de investigaţii (ecografii, mamografii), iar în spitalele de stat procesul de programare este unul greoi, numere de telefon care nu funcţionează sau la care nu răspunde nimeni. În plus, lipsesc şi ambulatoriile de specialitate din multe spitale de stat sau nu au medici suficienţi.

„Am tot văzut în spaţiul public şi vreau să răspund la această speculaţie că lista de aşteptare este lungă. Screeningul nu reprezintă o urgenţă medicală. El se poate programa. Dacă cineva programează pentru screening peste trei luni, nu este o tragedie. Screeningul se face programat, nu reprezintă o urgenţă medico-chirurgicală. Este important să avem un cadru care programează oamenii pentru screening şi ei să ştie cu o lună-două luni înainte că va veni ziua în care trebuie să meargă la cabinet sau la medicul de familie pentru procedură de screening”, a mai spus Alexandru Rogobete.

Ministrul a vorbit şi despre problemele vechilor programe de screening, spunând că acestea nu s-au putut aplica pentru că au fost elaborate de oameni care „nu cunosc neapărat sistemul şi au stat mai mult în birou”.

La întrebările ZF privind costurile, obiectivele strategiei naţionale de prevenţie, Alexandru Rogobete nu a putut oferi un răspuns. Redăm mai jos dialogul.

ZF: Cum se pot programa oamenii, în contextul în care la spitale nu răspunde nimeni sau răspund foarte greu?

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: În funcţie de particularitate, de fiecare patologie în parte. Există componente importante de screening care se pot face în cabinetul medicului de familie şi apoi pot fi redirecţionaţi către ambulatoriul de specialitate. Acesta este rolul acestei strategii, de a realiza un traseu clar al pacientului, oamenii să ştie unde se pot programa şi unde se pot realiza anumite intervenţii.

ZF: Aveţi un estimat de costuri pentru această strategie de prevenţie?

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: Nu. Costurile pentru implementarea programelor naţionale de screening şi prevenţie le vom putea calcula după elaborarea strategiei, când vom şti exact acre sunt activităţile din fiecare strategie. Un exemplu, pentru programul naţional de screening în neonatologie care este finalizat şi va fi aprobat în decembrie, impactul bugetar este de 60 mil. lei, mult sub alte programe pe care le avem şi care costă miliarde.

ZF: Aveţi nişte ţinte, câţi oameni să vină la aceste programe de screening?

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: Nu pot să vă răspund, este prematur, este prima întâlnire a grupului de lucru. Sigur că strategia va avea grupul ţintă şi un estimat de pacienţi care pot beneficia, pentru că din acel estimat se calculează bugetul, de fapt.