Guvernul explica măsurile fiscale propuse într-o conferinţă de presă susţinută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătăţii, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educaţiei, Daniel-Ovidiu David şi ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Mai jos vă prezentăm ce a declarat fiecare ministru şi membru al Guvernului:  

Vicepremierul Tanczos Barna

Este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar şi va fi depus în Parlament pentru asumarea răspunderii.

Suntem în faţa unei provocări majore în ceea ce priveşte viitorul fiscal-bugetar al ţării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt implementate reformele necesare pentru a crea un stat care respectă mai mult cetăţeanul – un stat care oferă servicii mai bune.

În ultimele decenii, România a cunoscut o redresare economică semnificativă, recuperând mult din decalajul faţă de celelalte ţări ale Uniunii Europene.

Niciodată nu am fost poziţionaţi atât de bine în această regiune a Europei.

Această perioadă, însă, a generat şi dezechilibre care trebuie corectate.

Primele şase luni ale luni ale anului au fost marcate de provocări majore atât pe plan intern cât şi extern. Disputa dintre SUA şi UE pe tema taxelor vamale. Scăderea producţiei industriale în ţările dezvoltate din UE au afectat şi economia România.

Deficitul de 9,3% din PIB cu care am încheiat anul trecut este o problemă semnificativă şi timpul este foarte scurt. Suntem presaţi de timp deoarece am avut o perioadă cu multe alegeri şi ne-am asumat multe lucruri.\

Atât Comisia Europeană cât şi agenţiile de rating au spus că măsurile elaborate iniţial nu sunt suficiente. De aceea, am venit cu acest pachet mai dur. 

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare 

► Cheltuielile din bugetul consolidat erau de 459 de miliarde de lei, iar astăzi au ajuns la 831 de miliarde de lei. O creştere de 43% a cheltuielilor.

► Deficitul pe cash în 2021 era de 79 de miliarde de lei, adică 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns la 176 de miliarde de lei.

► Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau de 111 miliarde de lei, astăzi sunt 172 de miliarde de lei.

► Cheltuielile cu pensiile erau de 110 miliarde de lei în 2021, iar astăzi sunt 190 de miliarde de lei.

► Cheltuielile cu bunurile şi serviciile erau de 64 de miliarde de lei în 2021, astăzi sunt de 97 de miliarde de lei.

► Evoluţia numărului de posturi ocupate: de la 1,2 milioane de persoane, la 1,3 milioane astăzi.

► Evaluarea datoriei publice: în 2021 era de 576 de miliarde de lei, iar astăzi va depăşi 1.100 de miliarde de lei, adică 58% din PIB.

► Toate aceste creşteri, care nu au fost susţinute de o creştere proporţională a veniturilor, ne-au adus în situaţia de astăzi.

► Suntem de cinci ani în procedură de deficit excesiv şi va trebui să muncim foarte mult pentru a ieşi din ea.

► Atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere este mult redusă.

► Nu putem avea ambiţii reale de a negocia lucruri importante la Bruxelles atât timp cât avem această „ştampilă”, care echivalează cu neseriozitate.

► Toate aceste creşteri care nu au putut fi susţinute de creşterea veniturilor ne-au adus în situaţia de astăzi. Suntem de cinci ani în deficit excesiv, trebuie să muncim foarte mult pentru a ieşi din el.

► Atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere este mult redusă. Nu putem avea ambiţii de a negocia lucruri la Bruxelles atât timp cât avem această ştampilă care înseamnă neseriozitate.

► Prin acest pachet fiscal evităm trei riscuri extrem de importante. Riscul suspendării fondurilor europene, atât cele de coeziune, cât şi cele din PNRR. Comisia Europeană ne-a recomandat din ianuarie să luăm măsuri corective, iar noi nu am luat.

► Pasul următor ar fi fost ca procedura să meargă mai departe, către penalizări din fondurile europene. În primul rând, salvăm fondurile europene. Transmitem un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere, analizând situaţia economică din România de astăzi.

► Prezervăm calificativul de investiţii. Ultima dată când am intrat în incapacitate de plată, am văzut o devalorizare mare care afectează toată populaţia, nu doar capacitatea statului de a finanţa proiecte. Anticipăm şi corectăm situaţia.

► Deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR. Acest lucru se va întâmpla cu termenul de 8 iulie, care va depinde de modul în care adoptăm pachetul. Semnalul se va transmite către agenţiile de rating, către toţi finanţatorii.

► De exemplu, astăzi, când am publicat pachetul, am văzut un efect pozitiv al datoriei atât pe intern, cât şi pe internaţional. Scădem costurile de finanţare ale datoriei publice.

► În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiţii, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică şi capacitatea de a ne împrumuta pe pieţe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet.

► Acest pachet are un impact pe venituri în 2025 de aproximativ 9,5 miliarde de lei, iar pe cheltuieli suma este de 1,2 miliarde, la care se adaugă economia din plafonarea sporurilor pentru condiţii vătămătoare, deci în total vorbim de 10,7 miliarde în 2025.

► Impactul pe 2026 din venituri totale este de 35 de miliarde şi pe cheltuieli de 57 de miliarde, din acestea 18 miliarde reprezintă îngheţarea salariilor şi a pensiilor.

► Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem semnale pozitive şi, de asemenea, semnale pozitive pentru adoptarea înainte de Consiliul Ecofin.

► Lucrăm la fundaţie, să fie solidă, pe care proiectăm celalte direcţii. Investiţii, predictibilitate, disciplina bugetară se va face în cu totul alt mod.

► Premierul va prezenta până la finalul lunii martie, în Parlament, situaţia execuţiei bugetare. La fel va face şi ministrul de finanţe până la finalul lunii mai.

► Nu trebuie să mai propunem bugete fără analize aprofundate ale execuţiei bugetare şi ale situaţiei bugetului. La o astfel de analiză, toate deficienţele s-ar fi văzut.

► Reaşezarea cotei de TVA la 9% şi 11% aduce un plus de 6 miliarde.

► Accizele vor aduce creşteri de 1 miliard în 2025 şi 3,5 miliarde în 2026.

► Aşezarea plafonului la pensii pentru CASS la 3.000 de lei va aduce 1,378 miliarde în 2025 şi peste 4 miliarde în 2026.

► Mărim impozitul pentru sectorul bancar de la 2% la 4% în 2025 şi menţinem 4% în 2026 – un impozit temporar. Impactul va fi de 400 de milioane în 2025 şi aproape 1,8 miliarde în 2026.

► Creştem taxele la jocurile de noroc, atât pentru gestionari, cât şi pentru jucători. Pentru jucătorii care au câştiguri de peste 10.000 de lei, se va aplica un impozit de 10%.

► Dăm un semnal puternic în privinţa acestor jocuri, despre care ştim cât de nocive sunt.

► Îi respect enorm pe antreprenori şi pe toţi plătitorii de taxe şi îi chem să vină alături de noi. Este un pachet care protejează România, am avut 9 zile să-l elaborăm. Vom încerca ca aceste măsuri să vizeze în mod egal toate zonele.

► Nu exista alternativa să nu luăm măsuri. Dacă nu făceam asta eram obligaţi să luăm dublul acestor măsuri în nu mai puţin de 3 luni, dar eram condamnaţi 3-4 ani să nu ne mai putem finanţa. 

► N-ar trebui să schimbăm cota unică. Trebuie să ne uităm la competitorii noştri din jur şi să vedem că trebuie să ne menţinem acest avantaj competitiv.

► Impozitarea progresivă nu am fi putut să o luăm. Necesită ani de pregătire pe infrastructura actuală a ANAF.

► Părerea mea este că ne vom menţine ratingul de ţară, în special cel legat de Fitch.

► Comisia consideră creşterea TVA la 21% ca fiind o măsură credibilă. Menţinerea cotelor de 9% şi 19% nu ar fi avut un impact considerabil – era sub jumătate.

► Taxarea suplimentară pe bănci se va încheia la sfârşitul anului 2026. Vorbim de o taxare temporară

Daniel David, Ministrul Educaţiei

În programul de guvernare sunt două componente: una care ţine de specificul ministerului şi o componentă fiscal-bugetară, care a venit din zona experţilor şi pe care, ca ministru, am responsabilitatea să o implementez. Vom implementa aceste măsuri pentru că ţara se află în situaţie de criză. Dar am spus, în acelaşi timp, că voi implementa aceste măsuri într-un context definit de două principii foarte importante.

1. Principiul raţionalităţii – orice modificare pe care o facem în zona educaţiei sau a cercetării trebuie să se înscrie în anumite practici europene la care noi ne raportăm.

2. Principiul decenţei – aşteptăm atâtea resurse în acest moment cât îşi permite ţara, iar pe măsură ce eficientizăm sistemul educaţiei şi sistemul cercetării, banii pe care îi obţinem prin aceste eficientizări o să îi aducem în acest sistem, cu implicaţii pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt mă aştept ca în educaţie şi cercetare nu avem de disponibilizat oameni, ci de angajat şi nu modificăm salarii. Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutanţi în sistemul preuniversitar trebuie să fie salariul mediu brut pe economie şi avem nevoie de echivalenţa în salarii.

Peste cinci ani, cel târziu, trebuie să nu mai amânăm angajamentele pe care ni le-am luat faţă de educaţie şi cercetare – 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pentru educaţie, cu o creştere gradată. Acestea sunt angajamente pe termen lung.

Acestea fiind spuse, ne putem întreba de ce este astăzi educaţia aici. Pentru că educaţia şi cercetarea reprezintă un sistem complicat, cu peste 4 milioane de oameni. Educaţia e aici pentru că bugetul nostru este printre cele mai mari bugete dintre ministerele guvernului. Astfel, când educaţia are probleme, ţara are probleme şi invers. De aceea suntem astăzi aici.

Ne putem întreba cum am ajuns aici. în zona de educaţie, trebuie să recunoaştem că avem şi lucruri bune, dar lucruri care nu funcţionează bine. În ultimii ani am beneficiat de   o creştere a resurselor şi o infuzie financiară. Atunci când această infuzie financiară nu o ghidezi spre lumină, ci spre tot sistemul, ajungi să generezi şi să amplifici anomaliile existente.

Eu în acest moment văd pentru educaţie şi cercetare un moment zero. Caut oportunităţi ca dacă normalizăm aceste anomalii să putem dezvolta sistemul.

Iată câteva anomalii:

1. În ultimii ani, deşi numărul de copii din preuniversitar a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. Am văzut că am luat nişte măsuri prin care stabilinid numărul minim şi maxim dintr-o clasă, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevări de norme (reduceri de ore didactice în timp ce salariul se păstrează), dar foarte interesant este că degrevările din norma didactică au fost însoţite de plata cu ora. Au crescut şi normele libere pe care le acoperim la plata cu ora. Avem un sistem în care plata cu ora are valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care eşti plătit ca profesor. Aceste anomalii ne duc într-o situaţie problematică din punct de vedere financiar.

2. Bugetul pentru burse a crescut extrem de mult în ultimii ani. Am generat un fond pentru burse care depăşeşte susţinerea pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării o dă întregului sistem de cercetare, inovare şi dezvoltare din ţară. Am creat un sistem de burse care nu are o structură pe care o găseşti uşor în ţări vestice la care te raportezi, un sistem care nu se exprimă în performanţa educaţională. Nu vedem aceste lucruri.

Ce trebuie să schimbăm şi de ce e un moment zero în educaţie? Dacă noi normalizăm aceste anomalii, putem să cerem acele resurse despre care am vorbit astfel încât să susţinem elevii şi profesorii care contează în mediul educaţional.

Care sunt măsurile propuse:

1. În norma didactică creşte numărul de ore didactice cu două ore în care profesorii interacţionează cu copiii. Acest lucru trebuie să respecte un principiu european şi cu această creştere îl respectă. În cazul profesorilor cu vechime şi performanţe, vom crea posibilitatea de a fi degrevaţi de timpul de lucru pe are îl au. Încercăm să intrăm în standardele europene pe care le avem şi să ne adresăm condiţiilor pe care noi le avem în şcoală. Este o modificare propusă ca o modificare temporară şi vom vedea peste 4 ani ce efecte a avut.

2. Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Dacă până acum o ora se raporta la cele 18 ore pe săptămână în interacţiune directă cu copilul, normal este să îţi raportezi salariul la numărul de ore la care eşti plătit, adică la 40 de ore pe săptămână.

3. În zona burselor pentru studenţi, prin legea din 2023, s-au creat facilităţi extraordinare. Intenţia a fost bună, dar nu este una sustenabilă. Punctul de raportare pentru bursele studenţilor era salariul minim brut pe economie. Ceea ce propunem este salariul minim net pe economie şi le vom acorda doar cât sunt la şcoală, nu şi în vacanţe.

În zona elevilor nu schimbăm doar bugetul, ci şi sistemul de burse. Avem un sistem cu o varietate de burse – de merit, de rezilienţă, de performanţă, tehnologice.

Ce vreau să propun: trei tipuri de burse – burse de merit, bursă socială şi burse tehnologice din şcolile profesionale.

Vom menţine premiile pentru olimpici şi performanţele foarte mari şi chiar vom creşte uşor premiile.

Nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că ei învaţă pentru notă, pentru a lua bursă. Educaţia este obligatorie. Nu vreau să vadă şcoala ca pe o modalitate de a-i aduce nişte bani. Îi rog pe toţi elevii să înţeleagă că cei care au nevoie să fie ajutaţi social vor fi, că meritul va fi definit ca merit, iar cei care sunt performanţi vor primi, ca premiu, mai mult decât au primit până acum.

Acest sistem mi se pare unul şi performant, şi corespunde cu alte practici europene, şi este şi echitabil.