Situatia de la MTS Leasing, o companie ai carei clienti se intreaba unde le sunt milioanele de euro date ca avans, readuce in discutie lipsa unei reglementari pe piata leasingului. Este nevoie de un "watchdog" pentru companiile de leasing?

Circa 700 de clienti se intreaba daca au sanse sa-si recupereze cele cateva milioane bune de euro platite ca avans pentru leasing imobiliar. Situatia avansurilor pe care le-au platit catre MTS Leasing pentru a-si cumpara locuinte este, in continuare, neclara. Compania, inregistrata in Germania, s-a lansat anul trecut pe piata romaneasca anuntand ca acorda finantari imobiliare la o dobanda de 5%, mult sub nivelul pietei. Un client care, de exemplu, avea in proprietate un teren pe care dorea sa-si construiasca o casa putea plati un avans intre 10% si 30% din valoarea cladirii, MTS Leasing urmand sa plateasca facturile firmei de constructie si sa incaseze rate de la client.

Iar cei 700 de oameni au platit deja avansuri in conturile din Germania ale MTS Leasing. Doar ca saptamana trecuta afacerea a cazut: proprietarii companiei - familia Metzen - sunt in Germania, iar o parte dintre birouri s-au inchis.

Pe de-o parte, angajatii, clientii si partenerii de afaceri spun ca germanii au fugit cu banii.

De cealalta parte, familia Metzen neaga, sustinand ca firma nu este in incapacitate de plata, dar ca banii ar fi fost "furati de o parte dintre angajati, dar si de o parte din firmele de constructii romanesti".

Indiferent care e adevarul, clientii se intreaba ce sanse au acum sa-si recupereze banii. Situatia e cu atat mai dificila cu cat leasingul difera de alte tipuri de finantari prin faptul ca finantatorul este proprietarul bunului pana la achitarea in totalitate a ratelor - iar in caz de faliment al firmei de leasing, utilizatorul risca sa piarda si bunul platit partial, si sumele deja achitate.

Ceea ce inseamna ca, practic, clientii firmelor de leasing nu sunt in acest moment protejati de riscul pierderii unor importante sume de bani prin nici un act normativ. Singura sansa a clientilor este ca o alta firma sa preia portofoliul societatii falimentare si sa continue sa plateasca ratele catre noul proprietar al bunului pe care il foloseste. Altminteri, avand in vedere masa mare a creditorilor, e putin probabil ca micii clienti sa-si recupereze pierderile, deoarece bancile care finanteaza societatile de leasing au garantii mai dure si un cuvant mai greu de spus. Piata de leasing a crescut puternic in ultimii ani, iar aceasta crestere a adus cu ea si nevoia unor schimbari ale regulilor. Valoarea totala a contractelor de leasing semnate pana la finele lui 2004 era de 1,8 miliarde de euro, de peste sase ori mai mare decat cu cinci ani in urma, potrivit estimarilor Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR).

Tocmai pentru a se evita "accidentele", de mai bine de un an se incearca o reglementare mai stricta a pietei de leasing. Dar nimic nu s-a concretizat pana acum. Adversarii ideii de reglementare sustin ca tocmai lipsa unei supravegheri atente a facut ca piata sa se dezvolte atat de puternic. Pe de alta parte, reprezentantii asociatiilor profesionale afirma si ei ca doresc reguli noi si, evident, mai bune.

"Primul pas este modificarea legii leasingului, dupa care ar urma si infiintarea unui organism de supraveghere", spune Cornel Coca Constantinescu, presedintele ASLR. Asociatia de Leasing Bancar (ALB) - care grupeaza noua societati de leasing afiliate bancilor - propune ca supravegherea acestei piete sa cada in seama Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Pentru aceste firme nu ar fi o schimbare radicala, dat fiind ca BNR deja le supravegheaza indirect activitatea, prin monitorizarea bancilor care le sunt actionare.

Conducerea ASLR este insa mai rezervata, apreciind ca o autoritate ar putea frana dezvoltarea pietei, prin impunerea unor norme prudentiale prea dure. "Personal, sunt pentru o reglementare, dar nu totala", spune presedintele asociatiei. Constantinescu este presedinte si director general al Romexterra Leasing, afiliata bancii Romexterra, dar care nu este membra a ALB, potrivit datelor de pe site-urile celor doua asociatii.

El remarca si faptul ca BNR nu are dreptul legal de a face reglementare pe piata de leasing. "Cred mai degraba in infiintarea unui organism pentru a supraveghea intreaga piata financiara", spune oficialul ASLR. De altfel, la inceputul anului, a fost anuntata o initiativa de fuziune a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si o parte din BNR pentru a forma un organism unic de supraveghere a pietelor financiare, bancare si non-bancare. Deocamdata, s-a renuntat la acest proiect.

Banca centrala ar fi interesata de reglementarea pietei leasingului, dar nu se implica, din cauza ca nu are acoperire legala. "Din partea BNR, ar exista disponibilitate pentru a analiza domeniul leasingului, dar Parlamentul sau Guvernul trebuie sa initieze un proiect", a precizat pentru BUSINESS Magazin Mugur Stet, purtator de cuvant al BNR. In favoarea interventiei bancii centrale se declara si avocatul Cezar Gusu, specialist in drept bancar, avocat asociat in cadrul societatii de avocatura Bostina si Asociatii. "Se simte nevoia unei autoritati, dar nu cred ca infiintarea unei noi structuri ar fi o solutie viabila. Mai degraba, ar trebui ca aceasta sa functioneze in cadrul BNR, cum se intampla in Grecia, de exemplu", spune Gusu.

Grecia nu este insa singurul exemplu. Si pietele de leasing din Franta, Italia, Portugalia, Spania, Suedia si Ungaria sunt supravegheate de catre banca centrala. Belgia, Finlanda, Turcia, Germania au un organism de supraveghere distinct, autonom. In schimb, in Austria, Cehia, Irlanda, Olanda, Polonia, Rusia, Slovacia, Elvetia, SUA sau Marea Britanie nu exista cerinte formale, supraveghere bancara sau organism specializat, potrivit datelor ALB.

O autoritate de supraveghere nu poate garanta lipsa unor necazuri viitoare pentru clientii companiilor de leasing. Insa acest organism ar putea asigura o informare mai buna a beneficiarilor, pentru a evita cazuri de genul MTS Leasing, cred oamenii din industrie. Acestia apreciaza ca o mare parte a clientilor MTS Leasing nu au verificat trecutul sau situatia financiara a acestei firme. Cateva dintre probleme ar fi faptul ca societatea era infiintata in Germania, fara a avea reprezentanta in Romania - iar litigiile se judeca dupa legislatia germana, capitalul social minim, dobanda mult mai mica decat cea oferita de alte companii.

Este posibil ca problemele MTS Leasing sa afecteze intreaga piata de leasing. Pentru a stopa un declin, autoritatile ar putea grabi procesul de reglementare. Noua lege a fost deja discutata de reprezentantii celor doua asociatii cu parlamentarii din Comisiile de Buget-Finante. Insa alegerile anticipate ar putea amana adoptarea acesteia.

Printre modificarile propuse de firmele din industrie sunt cresterea pragului minim de capital social de la 50.000 de lei (500 de milioane de lei vechi, circa 14.000 euro) la 400.000 de lei (4 miliarde de lei vechi, peste 110.000 euro), definirea leasingului si a unor operatiuni specifice (cum ar fi chiar leasingul imobiliar), raportarea la Biroul de Credit, dar si clauze foarte clare de protectie a clientilor in cazul falimentului societatii de leasing.

Pentru moment, asociatiile nu propun introducerea in noua lege si a unor norme prudentiale. "Nu este cazul sa impunem reguli atat de stricte ca in cazul bancilor, pentru ca firmele de leasing nu atrag direct depozite de la populatie", crede Adriana Ahciarliu, secretar general ALB.

Dar cazul MTS Leasing arata ca atrag avansuri. Si clienti pagubiti. Va duce primul scandal major de pe piata leasingului la crearea unui "watchdog"?