Isărescu: Pentru trecerea la euro trebuie să fim pregătiţi, inclusiv emoţional, nu e ca denominarea

Autor: Raluca Ghinea Postat la 07 iulie 2015 603 afişări

Trecerea la euro este un proces mult mai complicat decât denominarea monedei naţionale, care deşi a fost doar un proces de simplificare a creat anxietăţi în rândul societăţii, faţă de necunoscut, astfel că discuţiile pentru euro trebuie să fie mai complexe, iar oamenii să fie pregătiţi emoţional.

"Am văzut un sondaj la începutul anului 2005, înainte de trecerea la leul greu, ce părere au românii despre denominare. Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică, o plonjare în necunoscut. Această frică, rezervă, mai ales a celor care fuseseră martori ai unor schimbări cu caracter confiscativ - la noi n-a existat niciun proces de rotunjire, ci de tăiere de zerouri - această frică, care este iraţională, toate aceste anxietăţi au însemnat un risc. E o lecţie pe care trebuie s-o învăţăm, să luăm în calcul reacţia oamenilor", a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la un seminar organizat împreună cu Ziarul Fianciar pentru aniversarea a 10 ani de la denominare.

El a afirmat că succesul unui astfel de proces depinde esenţial de o pregătire temeinică, referindu-se inclusiv la adoptarea euro, astfel că la momentul deciziei "trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional".

"Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplificare, poate crea probleme, iar populaţia are involuntar emoţii. În consecinţă, pledez din nou că discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să se menţină la o anumită complexitate, avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat", a punctat Isărescu.

El a atras atenţia că cea mai mare eroare ar fi ca populaţia să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnote de polimer înapoi la unele de hârtie, şi că doar se schimbă la un anumit curs, "c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro".

Guvernatorul a amintit că unul dintre motivele denominării a reprezentat pregătirea monedei pentru trecerea la euro, la momentul când România va fi pregătită pentru acest pas.

"Înainte, 40.000 de lei pentru un euro transmitea în gândul nostru că trecerea la euro nu se va putea face niciodată, dar 4 lei, 5 lei sună altfel acum", mai spune şeful băncii centrale.

Isărescu a amintit că alţi factori care au stat la baza deciziei de a tăia patru zerouri au fost marcarea clară a încheierii unui ciclu inflaţionist lung, dar şi a faptului că preţurile din România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, cum procedaseră deja Croaţia şi Ungaria.

"La unele produse sunt în continuare preţurile mai scăzute la noi, la cursul de schimb. Comparaţia cu preţurile din alte stat se face foarte simplu. Până la urmă, integrarea în Europa înseamnă să te obişnuieşti cu un anumit sistem de valori, iar preţurile reprezintă materializarea lor. În plus, indicatorii economici - PIB, PIB/cap de locuitor, consumul, producţiile în lei noi s-au comparat mult mai uşor cu ce se întâmpla în Europa", a menţionat guvernatorul.

De asemenea, Isărescu apreciază că banca centrală a trecut mai uşor peste criza economică cu leul greu decât dacă nu ar fi avut loc denominarea.

"Acum un deceniu spuneam că nu este deloc uşor să fii guvernator într-o ţară unde moneda are multe zerouri. Trebuie să mărturisesc acum, după zece ani, conducerea BNR a trecut mult mai uşor de criza din 2008 cu leul greu decât ar fi trecut cu leul cu multe zerouri", a adăugat şeful BNR.

El a menţionat că în prezent, dincolo de "necazurile" aduse de criză, inflaţia a scăzut şi s-a consolidat la niveluri reduse, iar leul a dobândit valori normale, comparabile cu monedele din statele europene.

De asemenea, economisirile sunt predominante în lei în prezent, cu dobânzi mai bune decât la dolari, iar în ultima perioadă şi împrumuturile în lei tind să devină predominante, pentru cei care îşi câştigă veniturile în moneda naţională.

"În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare aşa de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, este moneda noastră", şi-a încheiat guvernatorul discursul.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
ISĂRESCU,
LEUL GREU,

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/isarescu-pentru-trecerea-la-euro-trebuie-sa-fim-pregatiti-inclusiv-emotional-nu-e-ca-denominarea-14556418
14556418
comments powered by Disqus
Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele? Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?

Dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate... la mustaţă.

vezi continuarea
ZF.ro
Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir. Cimitirul economic va fi plin de morţi care nu vor supravieţui crizei Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir. Cimitirul economic va fi plin de morţi care nu vor supravieţui crizei
Măsuri fără precedent luate de Kaufland. Angajaţii sunt primii vizaţi
Mediafax
Boris Johnson, depistat pozitiv cu coronavirus: ”M-am autoizolat, dar voi continua să conduc guvernul şi să-mi exercit atribuţiile şi responsabilităţile prin video conferinţă” Boris Johnson, depistat pozitiv cu coronavirus: ”M-am autoizolat, dar voi continua să conduc guvernul şi să-mi exercit atribuţiile şi responsabilităţile prin video conferinţă”
Modelul de declaraţie pe proprie răspundere, necesară pentru a putea ieşi din casă, a fost actualizat şi simplificat. Descarcă de AICI NOUA VARIANTĂ
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
STARE DE URGENŢĂ | Măsuri fără precedent privind deplasările în România: Românii, obligaţi să stea în case. Străinii pot doar să tranziteze ţara pe un culoar special, mall-urile se închid
MonitorulSiguranteiCetateanului
O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie:  "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!" O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie: "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!"
Jurnal de pandemie. Prof. Dr. Olga Simionescu: As pune corturi mari la granita si as tine acolo lumea in carantina

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.