Nu înţeleg de ce românii se mai duc să muncească în construcţii în Anglia, stând în nişte condiţii groaznice, câte opt în cameră, când au de lucru în ţară şi la final de lună rămân cu mai mulţi bani. Nu înţeleg de ce femeile noastre preferă să lucreze ca femei de serviciu în Italia, când în ţară pot câştiga aproape aceiaşi bani

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 23 octombrie 2023 110 afişări

Nu înţeleg de ce românii se mai duc să muncească în construcţii în Anglia, stând în nişte condiţii groaznice, câte opt în cameră, când au de lucru în ţară şi la final de lună rămân cu mai mulţi bani. Nu înţeleg de ce femeile noastre preferă să lucreze ca femei de serviciu în Italia, când în ţară pot câştiga aproape aceiaşi bani

Problema românilor care au plecat sau care continuă să plece la muncă în străinătate este o durere care nu va trece niciodată. Cinci milioane de români sunt în ţările din Occident, cel mai mare exod din lume după Siria, conform datelor Băncii Mondiale.

Dacă acum 30-25-15 ani diferenţa de venit dintre ce câştigai în afară şi ce puteai să câştigi în România era mare, acum lucrurile s-au mai schimbat. Există în continuare diferenţe de câştig, dar nu mai sunt aşa de mari, iar dacă pui în balanţă costurile de acolo versus costurile din ţară, s-ar putea ca această diferenţă să nu mai existe. În schimb, acolo eşti un străin, iar în ţară ai familia, ai prietenii, ai tot, într-un fel sau altul.

Având în vedere aceste lucruri, Sandu Ion, proprietarul firmei de construcţii P.A.B., a spus la Conferinţa ZF Investiţi în România!, organizată împreună cu CEC Bank la Arad: Nu înţeleg de ce ai noştri continuă să plece să muncescă în construcţii în Anglia, stând în nişte condiţii groaznice, câte 6-8 în cameră, când au de lucru aici, când pot câştiga destul de bine şi în ţară, iar la finalul lunii ar putea să rămână cu mai mulţi bani în mână. Să ştiţi că în construcţii salariile au crescut mult.

El a continuat: Nu înţeleg de ce femeile noastre preferă să meargă să fie femei de serviciu în Italia, când în ţară ar putea câştiga acum aceeaşi bani. Probabil de ruşine. Este mai bine să fii femeie de serviciu în Italia decât aici, în ţară.

În HoReCa, care a fost un aspirator extraordinar pentru românii care plecau la muncă în afară, câştigurile reale obţinute (salariu + bacşiş + bonusurile) au ajuns să fie aproape ca cele din ţările occidentale. Un câştig de 1.500 de euro pe lună în mână în HoReCa se poate obţine în Bucureşti, Cluj sau Timişoara. Şi atunci de ce să mai pleci pentru 2.000 de euro la Milano, când numai chiria este acolo de 400-500 de euro, şi asta într-o zonă de nivelul trei?

Un bucătar sau chef, cum se spune astăzi, poate câştiga fără probleme 3.000 de euro în ţară, la fel ca în Spania.

În ultimul deceniu, după ce România şi-a revenit din criza din 2008, salariile au crescut destul de mult. Spre exemplu, salariul mediu a crescut cu 150%, iar salariul minim s-a triplat. Salariul mediu a depăşit 900 de euro, iar la anul va depăşi 1.000 de euro net. Salariul minim a depăşit 400 de euro, iar la anul va trece de 500 de euro.

În Bucureşti salariul mediu a ajuns la 1.200 de euro, iar în principalele oraşe – Cluj, Timişoara, Sibiu, Braşov - salariul mediu depăşeşte deja 1.000 de euro. Stabilitatea extraordinară a cursului valutar leu/euro din ultimii 10 ani, când a crescut cu numai 14%, a făcut ca salariile să aibă o creştere accelerată în euro, recuperând destul de mult din decalajul faţă de Occident. Dacă s-ar lua în considerare costul vieţii între piaţa occidentală şi cea românească, aceste diferenţe salariale s-ar diminua semnificativ.

În Occident chiria îţi ia 30-50% dintr-un câştig, ca să nu mai vorbim că foarte greu te-ai putea apropia de achiziţia unei case. În ţară, cu 40% dintr-un salariu de 1.000 de euro poţi să iei fără probleme un credit la bancă pentru un apartament. Chiar dacă la alimente nu ar fi o diferenţă foarte mare între piaţa occidentală şi cea românească, la utilităţi, la transport, la servicii, la serviciile medicale, diferenţele sunt destul de mari.

În IT, mulţi au înţeles că e mai bine să rămâi în ţară şi să lucrezi remote pentru piaţa externă decât să te relochezi acolo. La finalul lunii îţi rămân mai mulţi bani în România decât ţi-ar rămâne în Occident.

Şi nu numai IT-iştii au ajuns la această concluzie, ci şi mulţi corporatişti, care şi-au dat seama că deşi există diferenţe salariale între România şi un post în afară, această diferenţă se anulează când se ia în considerare costul nivelului de trai.

Mulţi pleacă nu neapărat că ar câştiga mai mult din punct de vedere financiar, ci pentru a-şi trece în CV că au o experienţă internaţională, care le-ar putea aduce o creştere salarială semnificativă la următorul job.

În ultimul timp numărul celor care pleacă din ţară s-a mai atenuat cu numărul celor care revin în ţară, deşi în continuare cei care pleacă la muncă în afară sunt mai mulţi. Dar diferenţele nu mai sunt ca înainte.

În sectorul medical, care bineînţeles are un alt statut şi nivel salarial faţă de cei care lucrează în construcţii, HoReCa sau ca femei de serviciu, creşterea salariilor din 2018 încoace a făcut ca diferenţa salarială să nu mai fie atât de mare.

Sunt medici sau proprietari de clinici medicale private care spun că sunt medici în ţară care au ajuns să câştige la fel ca în Occident. Practic, nu ar mai exista motivaţia financiară pentru a pleca la muncă în afară, ci dimpotrivă. Aşa se face că, deşi nu este un trend major, există medici români care au lucrat în afară şi care acum au revenit şi vor să revină în ţară.

La Conferinţa ZF/BT ”Sănătatea în prim plan” organizată joi la Iaşi împreună cu Banca Transilvania, Alexandru Baciu, proprietarul clinicii Alchimeia, spune că ultimul venit în clinică este un medic român din Canada, care s-a relocat aici pentru că ajuns la concluzia că nivelul de trai este mult mai bun decât avea acolo. Motivaţia financiară a contat mult în decizie, pe lângă familie - salariile sunt relativ la fel, dar costurile sunt mult mai mici.

Sunt din ce în ce mai multe exemple de medici şi asistente care au revenit în ţară.

Dacă România ar mai avea un deceniu de creşteri salariale susţinute, de 10% pe an, iar cursul valutar leu/euro ar rămâne la fel de stabil, diferenţele salariale între România şi pieţele de muncă occidentale s-ar reduce foarte mult, iar reîntoarcerea în ţară a din ce în ce mai mulţi români care au plecat la muncă în afară ar putea să se transforme într-un trend evident, nu ar fi o excepţie, cum este acum.

Dar important este ca economia să crească pentru a putea plăti noile creşteri salariale. 

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.