♦ În contextul tensiunilor politice, cursul valutar a depăşit în 6 mai pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de circa 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro ♦ Estimările unor bancheri legate de intervenţiile BNR pentru a apăra leul au fost apropiate de realitate, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, el adăugând că „uşor au fost chiar subevaluate ieşirile de capital şi intervenţiile băncii centrale“. Analiştii de la Erste au estimat că BNR a cheltuit probabil circa 6 mld. euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul, iar alte estimări indicau intervenţii de 8 mld. euro ♦ După intervenţiile BNR  şi calmarea situaţiei politice, cursul valutar a scăzut sub 5,1 lei/euro, ieri cotaţia de referinţă anunţată de BNR fiind de 5,0572 lei/euro.

Cifrele anunţate ieri de BNR privind evoluţia rezervelor valutare în luna mai dau indicii privind  amploarea tensiunilor de pe piaţa valutară în contextul crizei politce de după primul tur al alegerilor prezidenţiale şi cât de mult a intervenit banca centrală pentru a apăra moneda naţională.

Din rezervele valutare au ieşit în luna mai 12,5 mld. euro, a transmis banca centrală, iar intrările au fost de doar 5,8 mld. euro. În ceste condiţii, rezervele valutare la BNR au scăzut în luna mai cu 6,7 mld. euro faţă de aprilie, până la 55,6 mld. euro.

Atunci când intervine în piaţa valutară, banca centrală nu dă detalii, nu spune când intervine şi cu cât.

„Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii mai la nivelul de 55,6 mld. euro, fiind în scădere cu 6,7 mld. euro faţă de 62,4 mld. euro la 30 aprilie 2025. În cursul lunii mai, la BNR au intrat 5,8 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. În paralel, din rezervele valutare au ieşit 12,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, a transmis ieri BNR.

Ne amintim că intensificarea tensiunilor pe scena politică - după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare  -, a stârnit în luna mai agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit în 6 mai pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în data de 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro. În contextul presiunii puternice de pe piaţa valutară, a ieşirilor mari de capital, istorice, BNR a intervenit pentru a apăra cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piaţă şi cresc dobânzile.

Pe piaţa interbancară ROBOR la 3 luni, referinţă pentru creditele în lei (corporate şi retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a trecut de 7%. Intervenţiile au urmărit stabilitatea cursului valutar, dar şi asigurarea plăţilor bugetare, inclusiv plata pensiilor.

Estimările unor bancheri legate de intervenţiile BNR pentru a apăra leul au fost apropiate de realitate, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, el adăugând că „uşor au fost chiar subevaluate ieşirile de capital şi intervenţiile băncii centrale“. Analiştii de la Erste au estimat că BNR a cheltuit probabil circa 6 mld. euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul, iar alte estimări indicau intervenţii de 8 mld. euro.

După intervenţiile BNR  şi calmarea situaţiei politice, cursul valutar a scăzut sub 5,1 lei/euro, ieri cotaţia de referinţă anunţată de BNR fiind de 5,0572 lei/euro.

„S-a limitat deprecierea cursului valutar, s-a asigurat şi lichiditatea în piaţă necesară pentru a se face plăţile bugetare şi pentru plata pensiilor“. O politică raţională nu poate face două lucruri conflictuale în acelaşi timp: adică pe de o parte să apere leul, cursul, iar pe de altă parte să introducă şi lichiditate în piaţă, a explicat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR „Orice intervenţie scoate lichiditatea din piaţă. Gândiţi-vă, dacă vinzi 1 mld. euro scoţi din piaţă 5 mld lei, nu vindem valuta pe nasturi, o dăm pe lei. Şi retragerile de lichiditate sunt chiar foarte importante dacă intervenţiile sunt mari”, după cum a explicat guvernatorul băncii centrale, susţinând că pragul cursului valutar de 5 lei/euro nu mai putea fi apărat.

Dar care este noul prag psihologic pentru cursul leu/euro? „Nu-l spun. Cel mult pot să vorbesc despre o zonă de echilibru şi cred că acum suntem în acea zonă de echilibru. Dar o zonă de echilibru nu înseamnă margini, pentru că exact acolo te atacă speculatorii. Noi intervenim, dar nu spunem când şi cu cât. Calculând cursul de schimb real efectiv, cred că suntem pe unde trebuie. Nu ştim unde va fi noul nivel de echilibru, putem să discutăm, piaţa îl va determina în mare măsură”.

După ce lichiditatea pe piaţa interbancară a scăzut puternic, BNR a intervenit şi a dat băncilor 13,5 mld. lei printr-o operaţiune repo generală pentru a asigura lichidităţile în tot sistemul. ROBOR la 3 luni a scăzut de la 7,3% .

Ce a transmis oficial BNR privind rezervele valutare din luna mai:

Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii mai la nivelul de 55,6 mld. euro, fiind în scădere cu 6,7 mld. euro faţă de 62,4 mld. euro la 30 aprilie 2025. În cursul lunii mai, la BNR au intrat 5,8 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. În paralel, din rezervele valutare au ieşit 12,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9,69 mld. euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2025 au fost de 65,3 mld. euro, faţă de 72 mld. euro la 30 aprilie 2025. Plăţile scadente în luna iunie 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 87 mil. euro. Cristina Bellu