"Ultimul lucru de care îmi pasă e postul meu. Nu mă interesează dacă nu sunt reales. A venit vremea pentru un nou efort... Nu am văzut niciodată politica drept o profesie", a declarat Giorgios Papandreou, citat de Reuters, sugerând că e gata să renunţe la funcţia de prim-ministru dacă aceasta va garanta un guvern de coaliţie mai solid. 153 de parlamentari şi-au acordat votul de încredere, iar 145 au votat împotrivă.

Noul guvern de coaliţie - din care probabil nu va face parte Noua Democraţie, partidul conservator de opoziţie condus de Antonis Samaras, care a cerut până în ultima clipă demisia lui Papandreou şi convocarea de alegeri anticipate - va trebui să asigure aprobarea noului pachet de susţinere pentru Grecia din partea UE şi a FMI şi toate măsurile de austeritate aferente.

Premierul Papandreou a stârnit un scandal uriaş în ultima săptămână, în zona euro şi în afara ei, cu anunţul că va cere un vot de încredere parlamentului şi va convoca un referendum asupra viitoarei linii de credit UE-FMI pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro. Pentru Papandreou, să ameninţe partidele cu referendumul era ultima carte pe care putea s-o joace în favoarea programului cu UE, după ce a pierdut treptat sprijinul parlamentarilor, atât al celor din opoziţia mobilizată de adversarul său Antonis Samaras, extrem de dornic să provoace alegeri anticipate şi să preia el guvernarea, cât şi al unora dintre socialişti, iar din stradă era ameninţat zilnic cu revolte şi greve.

Noua linie de credit UE-FMI este condiţionată de un plan de reducere a datoriei Greciei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, plan bazat pe un pilon intern (măsuri drastice de austeritate şi privatizări consistente) şi unul extern (creditorii privaţi acceptă o pierdere de 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor elene deţinute). Planul de reducere a datoriei se va derula sub supravegherea "Grupului operativ de asistenţă tehnică", condus de neamţul Horst Reichenbach şi format din experţi străini care vor asista guvernul la privatizări şi colectarea veniturilor.

Aceste condiţii dure, percepute de mulţi politicieni drept o încălcare a suveranităţii Greciei, explică de ce Papandreou n-a mai găsit aceeaşi susţinere politică de la rundele precedente de măsuri de austeritate trecute prin parlament din mai 2010 încoace, adică de când a fost aprobat actualul pachet de susţinere de la UE-FMI, în valoare de 110 miliarde de euro.

Dar nu e prima dată când premierul a vrut un referendum fiindcă s-a împiedicat de partide: la începutul lui iunie a afirmat că e nevoie de un referendum pentru revizuirea constituţiei, cu scopul de a limita numărul de mandate parlamentare şi a face mai uşoară urmarirea penală a oficialilor guvernamentali pentru erori de management şi corupţie. Ideea n-a mers însă mai departe: parlamentul a aprobat atunci o nouă rundă de măsuri de austeritate, eveniment eclipsat de violenţele de stradă care au culminat la 29 iunie.