♦ Industria auto arată cât de departe poate merge relaţia bilaterală: un sfert dintre maşinile Ford Puma produse la Craiova se vând în UK, motoarele electrice pentru Puma Gen-E vin din Marea Britanie, iar Ford Otosan România este responsabilă pentru circa 1% din PIB ♦ Acest model trebuie replicat în apărare: la BSDA, Regatul Unit a avut pentru prima dată un pavilion propriu, cu opt companii britanice, iar alte 20 erau deja prezente în parteneriat cu firme româneşti ♦ Firme româneşti de tehnologie au fost ajutate să se listeze la bursa din Londra, poartă către pieţele globale şi către City ♦ Vodafone, cel mai mare investitor britanic local, a văzut după preluarea activelor Telekom Romania oportunităţi dincolo de telecomunicaţii şi construieşte acum cloudul guvernamental al României.

Comerţul bilateral dintre România şi Marea Britanie a atins un nivel record de 10,3 miliarde de lire sterline în 2025, în creştere cu 4,9% faţă de anul anterior, după ce în 2016 abia depăşea 5,3 miliarde de lire, potrivit celor mai recente date ale Department for Business & Trade de la Londra. Exporturile britanice către România au urcat cu 7%, la 3 miliarde de lire, în timp ce importurile din România au crescut cu 4%, la 7,3 miliarde de lire, România fiind al 32-lea partener comercial al Regatului Unit.

Automobilele sunt de departe principala marfă pe care România o trimite peste Canalul Mânecii: 1,3 miliarde de lire în 2025, în creştere cu 18,3%, adică aproape o treime din totalul importurilor britanice de bunuri din România. Circa 6.000 de companii britanice exportă bunuri către România, iar exporturile către Regatul Unit susţin aproximativ 103.600 de locuri de muncă în România. Despre cum poate creşte această relaţie a vorbit, într-un interviu pentru ZF, Giles Portman, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.

ZF: Cum putem atrage mai multe investiţii ale companiilor britanice în România?

Giles Portman: Comerţul depăşeşte 10 miliarde de lire şi avem peste 3.000 de companii britanice înregistrate în România.

Dar dacă ne uităm la marii investitori britanici din România – precum Vodafone, cel mai mare investitor al nostru –, ei au făcut o alegere strategică achiziţionând activele Telekom Romania şi au văzut potenţialul de a fi aici pe termen lung. Acest lucru le-a permis celor de la Vodafone să vadă că există oportunităţi dincolo de achiziţia unei reţele de telecomunicaţii: construiesc acum şi cloudul guvernamental al României. Şi există şi alte exemple, precum London Stock Exchange – LSEG.

Dacă ne uităm la marile investiţii care vin din Marea Britanie în România, ele sunt clar în zone precum energia verde. Estimăm că, doar în eolianul onshore, marii investitori britanici aduc în România investiţii de aproximativ 4,5 miliarde de lire. Şi cred că acest lucru se poate extinde în eolianul offshore şi în nuclear. Există deci mari investitori britanici care văd România ca pe o piaţă excelentă, cu o forţă de muncă educată, într-o poziţie geostrategică foarte importantă.

Cum putem face lucrurile mai uşoare? Fie la nivelul marilor multinaţionale, fie la nivelul IMM-urilor, lucrurile despre care oamenii îmi vorbesc constant sunt predictibilitatea mediului de afaceri – de pildă folosirea constantă a ordonanţelor de urgenţă pentru a introduce legislaţie nouă, care poate lua companiile prin surprindere – şi transparenţa: ceva destul de simplu, cum ar fi informaţii pe un site guvernamental, în engleză, în loc să mergi la un birou, să baţi la uşă şi să fii trimis de la un ghişeu la altul. Aud în continuare aceste lucruri. Cred că situaţia se îmbunătăţeşte, dar mai e loc pentru mai bine.

Apoi, unul dintre lucrurile pe care am încercat să le facem de când sunt aici a fost să eliminăm o parte din barierele de acces pe piaţă care frânează relaţia bilaterală de business. Avem un nou acord de evitare a dublei impuneri, ne-am armonizat sistemele de TVA şi suntem foarte aproape de semnarea unui nou acord general de securitate, care va permite companiilor româno-britanice să liciteze mai uşor pentru contracte ce implică informaţii clasificate, în ambele ţări.

Dacă punem toate acestea cap la cap – transparenţă, predictibilitate, eliminarea barierelor de acces pe piaţă –, companiile britanice vor vedea că România de astăzi este foarte diferită de România de acum 20 de ani. Este o piaţă foarte promiţătoare, într-o parte fantastic de importantă a lumii.

ZF: Cum explicaţi faptul că sunteţi atât de activ în România? De ce promovaţi atât de mult relaţia bilaterală dintre România şi Regatul Unit?

Giles Portman: În primul rând, vă mulţumesc, e foarte plăcut să aud asta. Nu sunt sigur că există o strategie elaborată, ci mai degrabă un sentiment personal. Am fost cu adevărat încântat să fiu numit ambasador aici, pentru că am cunoscut România acum 20 de ani, când mă ocupam de negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Am fost apoi director pentru Europa, acoperind întregul continent, dar în special această parte a lui. Aşa că simt o afinitate naturală pentru această zonă a Europei.

Ce te frapează când eşti numit ambasador este că timpul zboară – vrei să scoţi cât mai mult din mandat, să umpli fiecare zi şi să faci cât mai multe. Iar răspunsul pe care l-am primit din partea românilor – fie în mediul de afaceri, fie în cel politic sau cultural – a fost fantastic. Este o ţară în care lucrurile se fac şi în care poţi realiza lucruri împreună. Cred că tocmai acest lucru mă motivează să încerc să fac din ce în ce mai mult.

ZF: Care sunt priorităţile dumneavoastră în calitate de ambasador al Regatului Unit la Bucureşti? Ce doriţi să promovaţi?

Giles Portman: Priorităţile noastre sunt clar definite, în primul rând, de parteneriatul strategic din 2023, dar şi de felul în care a evoluat lumea de atunci.

Parteneriatul de apărare şi securitate este esenţial, din cauza instabilităţii din regiune şi a ameninţării ruse la adresa României, a NATO, a Marii Britanii – a noastră, a tuturor, şi a valorilor noastre.

Prioritatea comercială este la rândul ei foarte importantă: pe măsură ce populaţiile noastre îmbătrânesc şi devine tot mai costisitor să asigurăm servicii sociale şi de sănătate, trebuie să ne creştem economiile. Iar una dintre lecţiile Brexitului este că nu îţi poţi creşte economia doar intern – trebuie să o faci prin comerţ şi prin conexiuni externe. De aceea, progresul pe care îl facem în creşterea comerţului şi a investiţiilor dintre cele două ţări este foarte important.

Apoi, dimensiunea umană: faptul că avem 1,3 milioane de români înregistraţi ca trăind în Marea Britanie înseamnă că cele două ţări vor fi tot mai apropiate, deşi ne aflăm la capetele opuse ale Europei. Asta aduce foarte multe lucruri pozitive, dar şi unele provocări – şi avem o cooperare fantastică în lupta împotriva criminalităţii organizate, pentru ca oamenii cinstiţi să fie în siguranţă. Acestea sunt cele trei direcţii în care vrem să facem progrese.

ZF: Există companii româneşti care se extind în Marea Britanie?

Giles Portman: Da, există. Deşi accentul tinde să cadă pe sprijinirea marilor companii britanice care vin aici, sunt absolut concentrat şi pe firmele româneşti care văd Marea Britanie ca pe un loc excelent pentru investiţii – nu doar pentru că este o piaţă mare, ci şi pentru că este o poartă către pieţele globale. Este un punct de lansare către SUA şi au acces la City-ul londonez.

Vedem asta într-o gamă largă de sectoare: fie că vorbim de o companie precum Therme, care construieşte în prezent noul său centru de wellness ultramodern la Manchester şi are planuri pentru alte câteva în Marea Britanie, fie de firme de tehnologie pe care
le-am ajutat să se listeze la bursa din Londra şi să îşi creeze noi baze în Regatul Unit. Vedem că există firme româneşti dinamice, de foarte bună calitate, care privesc Marea Britanie ca pe un loc excelent pentru a investi, a face afaceri şi a creşte la nivel global.

ZF: Le facilitaţi în vreun fel drumul către Marea Britanie sau le ajutaţi să se acomodeze acolo?

Giles Portman: Într-o anumită măsură. Echipa comercială de la Ambasada Britanică din Bucureşti are ca obiectiv principal să ajute companiile britanice să investească şi să aibă succes în România – ar fi rolul Ambasadei României la Londra să sprijine companiile româneşti interesate de Marea Britanie. Dar avem şi un minister al comerţului în Regatul Unit care are resurse pentru a atrage investiţii străine.

Am făcut însă şi lucruri împreună. De exemplu, am fost parteneri cu Raiffeisen Bank în programul lor MoonshotX, dedicat
IMM-urilor româneşti promiţătoare şi dinamice care voiau să treacă la nivelul următor – ajutându-le să găsească parteneri, dar şi să se instaleze cu succes în Marea Britanie. Am fost implicat îndeaproape, inclusiv întorcându-mă în Regatul Unit vara trecută pentru a fi alături de două dintre aceste firme când am sunat clopoţelul la Bursa din Londra şi le-am urat bun venit.

Premieră la BSDA 2026: Regatul Unit a avut primul său pavilion naţional, finanţat de Ministerul britanic al Apărării, cu opt companii prezente. Giles Portman a testat Ford Puma Gen-E, produs la Craiova cu motor electric „Made in UK”. Peste 10% din producţie este deja electrică, la un an de la lansare.

ZF: Vorbind despre comerţ – suntem oarecum limitaţi de cadrul Uniunii Europene. Cum putem creşte schimburile comerciale dintre cele două ţări?

Giles Portman: Vestea bună este că, deşi toţi ne confruntăm cu provocări economice, relaţia noastră comercială creşte destul de impresionant: a urcat cu circa 6% anul trecut şi depăşeşte acum 10 miliarde de lire pe an în comerţ bilateral.

Cum spuneam, o lecţie a Brexitului este că, mai ales în aceste vremuri dificile economic şi din punctul de vedere al securităţii europene, avem nevoie de o relaţie comercială cât mai deschisă cu partenerii care ne împărtăşesc valorile. Recunoaştem că acordul de Brexit pe care l-am încheiat a fost grăbit, puţin restrictiv şi că poate fi îmbunătăţit în beneficiul ambelor părţi.

Unul dintre lucrurile pe care suntem foarte hotărâţi să le finalizăm acum este un nou acord SPS (sanitar şi fitosanitar – n.red.) între Marea Britanie şi UE – practic, pentru alimente şi băuturi. Vedem că există în prezent multă birocraţie care încetineşte acest comerţ, descurajează exporturile şi reduce opţiunile consumatorilor – şi totuşi un sfert din alimentele exportate de UE merg în Marea Britanie. Ar trebui să facem această piaţă cât mai liberă posibil.

Credem că un acord SPS ar fi cu adevărat avantajos pentru ambele părţi: ar putea creşte exporturile UE către Marea Britanie cu circa 8% şi exporturile britanice către UE cu circa 16%. Asta înseamnă comerţ mai simplu şi mai rapid, mai multe opţiuni pentru consumatori, costuri şi preţuri mai mici. Este probabil cel mai mare obiectiv al nostru pentru următorul summit UE–Regatul Unit. Ideal ar fi să îl putem semna la un summit UE–Regatul Unit chiar în acest an. Tocmai am fost la Ford Otosan Craiova – este un exemplu fantastic. Au produs recent modelul Ford Puma cu numărul 1.000.000, iar un sfert dintre maşinile Ford Puma produse la Craiova se vând în UK. A fost cea mai vândută maşină din Regatul Unit trei ani la rând. Motoarele electrice pentru Puma Gen-E sunt produse în Marea Britanie şi vin în România.

Acest tip de lanţ de aprovizionare integrat – în care nu doar ne vindem lucruri unii altora, ci construim lucruri împreună – este cel mai bun model la care putem aspira. Şi este foarte important ca regulile UE să nu stea în calea acestor lanţuri de aprovizionare foarte complexe, să nu ne împiedice să construim împreună şi, desigur, să angajăm mulţi oameni în ambele ţări.

ZF: Pentru că acum se discută despre conceptul „Made in Europe“?

Giles Portman: Exact. Am fost foarte mulţumiţi că propunerile Comisiei Europene au recunoscut Marea Britanie ca o economie foarte integrată cu Europa, în ciuda Brexitului – ca un partener valoros şi de încredere, care ar trebui să beneficieze de tratament preferenţial. Singurul domeniu în care propunerile au fost echivoce a fost însă tocmai industria auto. Iar aceasta este foarte importantă pentru România şi pentru Marea Britanie, ca lider industrial şi ca motor al economiei. Spre exemplu, Ford Otosan România este responsabilă pentru circa 1% din întregul PIB al României. Este esenţial să nu facem, fără să vrem, ceva care să afecteze aceste lanţuri de aprovizionare, pentru că impactul s-ar resimţi în economie, în prosperitate şi în locuri de muncă.

ZF: Şi putem asigura continuitatea? – de exemplu, Puma va schimba generaţia în 2028.

Giles Portman: Da. Tocmai am testat noua versiune electrică, lansată anul trecut, dacă nu greşesc, şi cred că mi-au spus că peste 10% din producţie este deja electrică, la doar un an de la lansare. Este o creştere foarte rapidă şi un exemplu al direcţiei în care mergem: lanţuri de aprovizionare auto integrate, în care ne dezvoltăm împreună industriile de maşini electrice – ceea ce înseamnă nu doar viitorul industriei auto, ci are legătură directă şi cu obiectivele noastre verzi şi cu reducerea amprentei de carbon.

ZF: Dar putem creşte? Vedeţi şi alte sectoare în care această colaborare se poate extinde?

Giles Portman: Industria auto este un exemplu foarte bun şi, presupunând că obţinem acordul potrivit pe „Made in Europe“ şi pe Industrial Accelerator Act – care să permită acestor lanţuri de aprovizionare să crească –, cred că poate deveni un model pentru alte sectoare.

Un sector la care mă gândesc în mod special este cel de apărare, unde cred că putem face mai mult împreună. Evident, acolo am avut un exemplu de decizie a UE care, din punctul nostru de vedere, nu a fost cea mai bună: programul SAFE nu a oferit Regatului Unit termeni preferenţiali – sau i-a oferit la un cost atât de ridicat încât propunerea Comisiei a fost nerealistă. Cred că a fost o oportunitate ratată. Dar asta nu înseamnă că nu putem face mult mai mult împreună în sectorul de apărare, pentru că SAFE nu înseamnă granturi, ci împrumuturi – şi există şi alte modalităţi de finanţare, inclusiv prin UK Export Finance, de exemplu.

Dacă mă uit la viitorul cooperării noastre în industria de apărare, putem lua industria auto ca model. Nu ar trebui să fie vorba doar despre a ne vinde produse unii altora – deşi credem că firmele britanice de apărare oferă produse excelente. Ar fi extraordinar să ducem colaborarea dincolo de vânzări: către integrarea lanţurilor de aprovizionare, transfer de tehnologie şi parteneriate, astfel încât companiile britanice din apărare să vadă România nu doar ca pe o piaţă, ci ca pe un loc în care să fie prezente, să investească, să angajeze şi să construiască parteneriate.

ZF: De exemplu, în industria auto, utilitarele fabricate la Craiova au fost proiectate la Dunton, în Marea Britanie.

Giles Portman: Exact. Cred că acesta este punctul optim spre care trebuie să ţintim. Putem, desigur, să ne vindem mai multe produse unii altora, dar a privi relaţia ca pe un parteneriat integrat – în care firmele britanice sunt prezente, angajează, împărtăşesc tehnologie, iar lanţurile de aprovizionare sunt integrate în cel mai eficient mod din punctul de vedere al costurilor – este excelent pentru creşterea companiilor şi înseamnă, în acelaşi timp, preţuri mai mici pentru consumatori.

ZF: Revenind la apărare: anul trecut aţi avut un eveniment în România, la Cercul Militar UK–Romania Defence Industry Day. Care a fost concluzia?

Giles Portman: Da – au venit atunci în jur de 20 de companii britanice, iar ideea a fost ca acestea să petreacă timp cu Forţele Armate Române, să le înţeleagă nevoile şi apoi să exploreze ce soluţii pot oferi. Am construit pe această bază la BSDA, evenimentul Black Sea Defence and Aerospace, care a avut loc acum câteva săptămâni şi unde, pentru prima dată, am avut un pavilion al Regatului Unit, finanţat de Ministerul nostru al Apărării. Au fost opt companii britanice în pavilion – un mix foarte interesant între jucători mari, precum BAE şi Airbus, şi furnizori de nişă mai mici, mai puţin cunoscuţi, dar cu soluţii tehnologice foarte avansate. În plus, alte
20 de companii britanice au fost prezente la BSDA deja în parteneriat cu firme româneşti şi de alte naţionalităţi.

Una dintre concluziile mele a fost că există deja multe companii britanice care fac exact ceea ce spuneam: parteneriate cu firme româneşti şi integrarea lanţurilor de aprovizionare. Continuăm să credem că industria britanică de apărare oferă produse excelente. Este clar că, în această primă etapă a programului SAFE, multe contracte au rămas în interiorul UE, dar vom continua să susţinem argumentul că unele dintre cele mai bune produse – care răspund cel mai bine nevoilor Forţelor Armate Române, nevoii de modernizare a marinei, nevoii de a răspunde ameninţării dronelor la graniţă – sunt soluţii britanice. La fel şi pentru nevoia de a creşte producţia de muniţie, vitală atât pentru Ucraina, cât şi pentru noi înşine.

ZF: Şi exportul de alimente din Marea Britanie? În România nu prea găsim produse britanice. Am putea creşte puţin? Mă gândesc, de exemplu, la M&S – lanţul de magazine pe care îl ştim din Marea Britanie.

Giles Portman: Cred că sunt două aspecte aici. Unul este zona alimentelor procesate – produse excelente precum cele M&S Food, de calitate foarte înaltă, extraordinar de populare în Marea Britanie; divizia de food este de mulţi ani cea mai apreciată parte a businessului Marks & Spencer. Dar există şi partea pe care nu o vedem. Am avut recent o întâlnire cu lideri din industria alimentară din România, exact despre avantajele unui nou acord SPS cu UE. Şi ce nu realizezi este cât de mult se transferă deja între ţări. Poţi vorbi cu cei mai mari producători de carne din România: ei importă carne pentru că există părţi ale animalului din care nu au suficient. Există, de fapt, mult mai mult decât suntem conştienţi în materie de produse care circulă între Marea Britanie şi România, în ambele sensuri.

ZF: Dar nu produsul finit, ci doar părţi din el.

Giles Portman: Exact – care sunt apoi folosite pentru produsul final. S-ar putea să nu vedem mereu vizibilitatea produselor britanice, dar ele sunt cu siguranţă acolo. Iar mesajul pe care l-am primit de la liderii industriei din România a fost că acest acord SPS este foarte important pentru ei, pentru că în prezent se simt frânaţi – atât în a exporta cât ar putea către Marea Britanie, cât şi în a acoperi goluri aducând din Regatul Unit produse de bună calitate, la preţuri bune.

ZF: Şi cum stăm cu promovarea culturii britanice în România?

Giles Portman: Mulţi oameni în România vorbesc o engleză excelentă. British Council, dacă ne întoarcem cu 20-30 de ani în urmă, era probabil mai mult o organizaţie de promovare culturală decât este astăzi. A devenit mai concentrat pe predarea limbii engleze, iar operaţiunea sa din România este una dintre cele mai mari din Europa şi este în creştere. British Council va fi, de asemenea, partenerul care va implementa schema ErasmusĂ când ne vom relua participarea la Erasmus, în 2027. Joacă deci un rol foarte important în sprijinirea predării limbii engleze în România. La nivel şcolar, sunt mereu uimit de numărul de şcoli britanice din România care predau curriculum englezesc sau certificările Cambridge. Există o adevărată „bandă rulantă“ de români care obţin calificări de limba engleză de calitate, respectate – fie prin şcoli private de limbi acreditate în Regatul Unit, fie direct prin British Council. La nivel universitar, British Council a făcut un lucru foarte valoros în ultimii ani, încercând să conecteze universităţi britanice şi româneşti pentru parteneriate. Am fost acum câteva săptămâni la Universitatea de Vest din Timişoara, unde am lansat un nou program de MBA împreună cu University of West London: studenţii pot rămâne la Timişoara, la costuri mult mai mici decât taxele internaţionale din Marea Britanie, şi termină cu două diplome – una de la Timişoara şi una de la Londra.

Iar la nivel cultural există proiecte-moştenire extraordinare, începute de British Council cu mulţi ani în urmă. Festivalul de Teatru de la Sibiu a fost sprijinit de British Council la început. Cel mai recent exemplu pentru mine a fost vizita la Festivalul Shakespeare de la Craiova, care este cel mai mare festival internaţional Shakespeare din lume. Şi este acolo, la Craiova, ceea ce este uimitor. Şi mai avem şi BBC-ul: este minunat că BBC revine în câteva săptămâni şi că vom avea din nou în România acel produs BBC în limba română, demn de încredere.

ZF: Există vreo şansă ca taxele universitare din Marea Britanie să scadă pentru români?

Giles Portman: Subiectul a fost discutat explicit şi exclus la summitul UE–Regatul Unit de anul trecut. Am pus pe masă un pachet de lucruri cu care mergem înainte – inclusiv Erasmus, de exemplu, care costă Marea Britanie destul de mult. Iar înţelegerea a fost: avansăm pe Erasmus, dar nu avansăm pe alte teme, precum taxele universitare.

Sunt câteva lucruri importante de subliniat. Sectorul universitar britanic, pe lângă faptul că rămâne unul dintre cele mai bune din lume, se confruntă cu constrângeri financiare, ca toate sistemele universitare. Taxele plătite de studenţii britanici nu acoperă costul complet al educaţiei – sunt circa 9.700 de lire pe an, ştiu ca tată cât mă costă. Iar suma este, practic, aceeaşi indiferent de specializare: poate că la un curs de arte acoperă costurile, dar dacă studiezi medicina, nu este nicio şansă ca 9.000 şi ceva de lire să acopere costurile reale. Ar fi deci o cerinţă foarte dură să le spui contribuabililor britanici că trebuie să subvenţioneze studenţi străini care vin să studieze în Regatul Unit.

Aşadar, tema a fost exclusă explicit din discuţiile şi acordul de la summitul din acest an, dar nu o excludem pentru viitor. Ar trebui să fie o discuţie despre raportul cost-beneficiu, care să recunoască şi ce avantaje obţin studenţii britanici din schema Erasmus – pentru că, în mod tradiţional, studenţii din Regatul Unit nu au beneficiat de Erasmus pe cât ar fi putut şi ar fi trebuit.

Deci nu este pe masă din partea Marii Britanii anul acesta, dar nu este exclus. Cred însă că revenirea la Erasmus, marele nostru entuziasm de a negocia anul acesta o schemă mai amplă de mobilitate pentru tineri, plus bursele şi ofertele pe care universităţile le fac individual celor mai buni studenţi din lume, oferă în continuare oportunităţi reale pentru studenţii români de a studia în Marea Britanie cu un anumit sprijin financiar.

ZF: Cei de la Oxford au subliniat explicit că oferă multe burse. Se pot accesa?

Giles Portman: Absolut. Şi pe mine mă abordează oameni direct, cerându-mi sfaturi. Sfatul meu este întotdeauna acelaşi: primul pas este să te întorci la universitatea care ţi-a făcut o ofertă şi să întrebi dacă există vreo sursă de sprijin financiar, pentru că multe dintre ele au burse proprii.

ZF: Cum putem colabora mai bine pe zona forţei de muncă? Avem foarte mulţi români în Marea Britanie.

Giles Portman: Da – şi sunt foarte entuziasmat, pentru că pe 2 iulie mă întorc la Londra, în Parlament, unde va fi lansat un nou raport despre contribuţia diasporei româneşti în Regatul Unit. Nu pot împărtăşi detaliile astăzi, pentru că sunt sub embargo, dar cred că ne va ajuta enorm să înţelegem mai bine contribuţia pe care o au românii în Marea Britanie.

Ştim, de exemplu, că românii sunt cea mai numeroasă naţionalitate străină din sectorul britanic al construcţiilor – dar să poţi pune o cifră şi o valoare pe asta ar fi cu adevărat util. Ştim că mulţi români lucrează în sistemul nostru de sănătate, dar să poţi spune exact în ce zone ale ţării şi în ce părţi ale sistemului aduc o contribuţie vitală face mult mai uşor să spui: dacă aceşti oameni nu ar fi aici, cum ai gestiona situaţia? Care ar fi pierderea economică pentru Marea Britanie? Care ar fi impactul social? Contribuţia românilor este masivă şi va deveni tot mai mare – iar uneori ai nevoie de aceste date ca să o demonstrezi. Cred că le vom avea în iulie.