Băncile din UE vor primi mai multă libertate să mute fonduri între ţările blocului comunitar şi ar putea beneficia de relaxări de capital pentru creditele ipotecare şi împrumuturile acordate companiilor fără rating, potrivit unui raport confidenţial al Comisiei Europene, scrie FT.

Proiectul de raport privind competitivitatea sectorului bancar din UE, consultat de FT înainte de publicarea planificată pentru luna viitoare, conturează şi planuri de reformare a structurii schemelor de garantare a depozitelor bancare din blocul comunitar şi de revizuire a cerinţelor de capital pentru firmele de investiţii.

Planurile sunt menite să stimuleze performanţa sectorului, care rămâne în urma rivalilor din SUA, dar nu merg atât de departe încât să includă reducerea amplă a cerinţelor de capital cerută de industrie.

Băncile susţin de mult timp că cerinţele suprapuse impuse de autorităţile de supraveghere, autorităţile de rezoluţie şi reglementatorii naţionali le reduc capacitatea de creditare.

Comisia identifică trei provocări majore care frânează băncile europene: fragmentarea pieţei unice bancare a UE; necesitatea adaptării standardelor internaţionale la specificul blocului comunitar; şi reglementările „excesiv de complexe şi împovărătoare”.

Raportul spune că autorităţile de supraveghere bancară ar trebui să primească puteri pentru a se asigura că cerinţele de capital şi lichiditate sunt îndeplinite la nivelul companiei-mamă, în loc ca resursele să rămână blocate în subsidiare din diferite state membre.

Banca Centrală Europeană a susţinut de mult timp o astfel de schimbare, estimând că 225 de miliarde de euro în capital şi 250 de miliarde de euro în lichiditate sunt blocate de restricţiile naţionale.

Propunerea le-ar permite marilor grupuri bancare să îşi gestioneze mai flexibil resursele peste graniţe, răspunzând unor nemulţumiri vechi potrivit cărora cerinţele naţionale le obligă să păstreze capital şi lichiditate în exces în subsidiare locale, reducând eficienţa şi descurajând extinderea.

„Comisia va propune îmbunătăţirea eficienţei în alocarea capitalului şi lichidităţii la nivel de grup în cadrul pieţei unice”, se arată în raport.

Măsura ar fi însoţită de o obligaţie legală ca firmele-mamă să transfere resurse către subsidiare atunci când este nevoie.

Planurile riscă să reaprindă o dezbatere politică mai veche între ţările care găzduiesc sediile marilor grupuri bancare şi cele care se tem că vor pierde controlul asupra resurselor deţinute în subsidiarele locale.

Iniţiativa face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme menit să îmbunătăţească competitivitatea băncilor europene, despre care Bruxellesul consideră că este limitată de fragmentare, în pofida unei profitabilităţi şi rezilienţe mai mari după mai bine de un deceniu de reforme post-criză financiară.

Pachetul urmăreşte simplificarea regulilor de capital bancar, cu planuri de a „analiza reducerea numărului de amortizoare de capital şi îmbunătăţirea designului şi calibrării acestora”, revizuind totodată dacă unele părţi ale regulilor Basel III fac inutil de costisitoare creditarea companiilor fără rating de credit şi a debitorilor ipotecari.

Bruxellesul intenţionează să reanalizeze cadrul UE privind garantarea depozitelor, o temă sensibilă politic care a divizat mult timp statele membre în privinţa gradului de împărţire a riscurilor în piaţa bancară.

Această reformă va „alinia mai bine responsabilităţile şi finanţarea măsurilor de gestionare a crizelor şi de garantare a depozitelor în cadrul structurilor existente ale uniunii bancare”, se arată în raport.