Te-ai surprins vreodată verificându-ţi contul bancar de mai multe ori pe zi sau făcând calcule înainte de orice decizie legată de finanţele tale? Nu eşti singurul. Pentru mulţi tineri, banii au devenit mai mult decât un simplu instrument pentru a plăti facturi sau pentru a ieşi în oraş – sunt o sursă constantă de preocupare, stres şi, uneori, anxietate.

„Mă simt liniştit doar câteva zile pe lună, primele după ce îmi intră salariul, pentru că apoi urmează ratele, facturile şi ajung să îmi verific contul foarte des, ca nu cumva să rămân fără bani până la următorul salariu”, povesteşte Mihnea, un tânăr în vârstă de 27 de ani.

Dar, ca Mihnea, mai sunt mulţi alţi tineri care se confruntă cu diverse emoţii legate de bani.

Într-o lume în care vedem zilnic pe social media vacanţe exotice şi stiluri de viaţă aparent perfecte, presiunea financiară poate părea şi mai mare. Iar atunci când facturile, chiria, ratele sau cheltuielile neprevăzute intră în ecuaţie, starea noastră de bine poate avea de suferit.

Dar cât de mult ne influenţează, de fapt, banii fericirea? Şi unde se termină grija firească pentru finanţe şi începe anxietatea financiară?

„Discuţia despre bani nu e doar despre bani, este despre multe alte lucruri.

Este despre putere, despre energie vitală – pentru că noi investim energie vitală în ceva ca să obţinem bani. Este despre poziţia sau rolul nostru în societate. Relaţia cu banii este o parte importantă a vieţii. Frica sau anxietatea legată de bani reprezintă cu adevărat o problemă când te incapacitează şi nu mai poţi face lucrurile de care te temi. Anumite temeri vin din incertitudine, din dorinţa de a deţine controlul, însă uneori asta nu e posibil, pentru că nu toate lucrurile ţin de noi”, explică psihologul Roxana Grigorean-Ştefan într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinută de BT.

Una dintre cele mai mari temeri legate de bani pe care tinerii din generaţia Z le au este aceea de a-i pierde sau de a rămâne pe minus la final de lună.

Conform unui sondaj recent realizat de ZF pe platformele sociale în rândul tinerilor, doar 7% dintre respondenţii Gen Z spun că rămân cu bani la final de lună, în timp ce aproape 40% dintre ei sunt la limită cu bugetul.

Teama de a pierde bani vine la pachet cu multe alte lucruri. Să pierzi bani, detaliază psihologul, s-ar putea să nu fie mereu chiar atât de grav, iar răul acela pe care tu îl percepi poate să aibă legătură cu altceva, nu doar cu pierderea unei sume de bani.

„Cu toţii pierdem în viaţă lucruri, inclusiv bani. Poate nu facem investiţia potrivită. Inevitabil există pierderi. (...) Trebuie să mă uit să văd de ce îmi este atât de frică să pierd. Dacă venim cu o fragilitate emoţională mare sau cu un istoric complicat, în care frica asta de pierdere poate este mai intensă decât media, atunci automat va fi mai dificil să îmi asum anumite lucruri. E vorba despre o fragilitate emoţională, nu e legat totul doar de bani”, a mai adăugat ea.

Problemele şi gândurile pe care le au oamenii în ceea ce priveşte banii, spune Roxana Grigorean-Ştefan, sunt în strânsă legătură cu vârsta şi cu momentul vieţii în care se află.

De exemplu, între 20 şi 30 de ani, „banii sunt un combustibil pentru a te lansa în viaţă, a-ţi crea o carieră sau a întemeia o familie”. Între 30 şi 45 de ani, spune ea, vorbim despre bani în raport cu grijile legate de îngrijirea familiei, de copii, de relaţia de cuplu sau de relaţia dintre parteneri.

„Aici, banii capătă o altă nuanţă. Cine aduce banii, cine n-aduce banii, cine stă acasă cu copilul, cine investeşte mai mult timp în familie. Apare negocierea între roluri şi multe griji legate de creşterea şi educaţia copilului”, a mai punctat ea.

O altă etapă este cea din jurul vârstei de 40-45 de ani, spune psihologul, când ne dăm seama că timpul trece mult mai repede şi ne gândim mult mai serios care este motivaţia noastră şi ce vrem să facem mai departe.

„Lucrurile se pot schimba mult în această perioadă şi ne putem descoperi noi laturi, inclusiv cea a productivităţii. Mai este o etapă, mai spre finalul vieţii, unde pot să apară griji legate şi de stabilitate, de sănătate, de multe alte aspecte care ţin de cum ne descurcăm.”

Însă, revenind la anii tinereţii, toate provocările emoţionale legate de finanţe sunt accentuate de aşa-zisa perfecţiune pe care o vedem, fie că vrem sau nu, în online. Instagram, TikTok, Facebook – toate creează iluzia unei vieţi fără stres, griji sau probleme legate de bani, care alimentează această anxietate financiară.

Mai mult, aceste reţele sociale pot crea şi impresia că banii se fac uşor. Însă realitatea e alta. Cum faci, în acest context, să rămâi conectat cu tine atunci când, inevitabil, apar comparaţiile, frustrările sau etichetele?

„Perspectiva unei relaţii sănătoase cu banii porneşte de la cum te raportezi tu la ei şi la unde vrei să ajungi, care e obiectivul şi care e miza. Poţi să rămâi conectat cu tine doar cu focus pe ce e cu adevărat important pentru tine. Şi foarte important este că orice e bine, pentru că este despre tine”, spune Georgiana Vintilă, coach certificat ACC, în cadrul unui interviu recent la ZF Ce faci cu banii tăi.

Un prim pas, mai adaugă ea, este să conştientizăm că atunci când ne uităm pe social media, de fapt, e ca şi cum ne-am uita pe gaura cheii în viaţa unui om, însă facem asta cu acordul lui şi vedem doar ce vrea el să ne arate.

„Trebuie să înţelegem că social media este un instrument de comunicare, până la urmă, şi că ceea ce vedem acolo e doar ceea ce ni se arată, nu imaginea completă”, subliniază coachul.

O altă problemă pe care foarte mulţi tineri o au, mai ales cei aflaţi la început de carieră, este legată de economisire. „Nu reuşesc să pun nimic deoparte din salariu” este deja ca un motto al generaţiei Z.

Georgiana Vintilă vine cu o perspectivă diferită în acest context şi porneşte de la o întrebare simplă: „Nu poţi economisi deloc sau ai un obiectiv prea mare?”.

„Poate că e varianta în care luna asta economiseşti zece lei, luna viitoare poate vei putea economisi 15 lei. Foarte mulţi tindem spre a economisi, poate, jumătate din salariu. Însă poate nu e cazul. Important e să economiseşti, chiar şi puţin. Obiectivele pot fi prea mari la început, dar ele trebuie sparte în obiective mai mici”, explică ea.

Toate acestea nu sunt situaţii sau exemple de sine stătătoare. Sunt ipostaze în care te regăseşti şi tu, şi colegul tău de facultate, de muncă sau prietenii tăi.

Anxietatea financiară devine tot mai prezentă, discuţiile despre ce mai facem cu banii ca să ne ajungă, să trăim decent şi fără să renunţăm la micile plăceri, sunt tot mai dese. Dar cum se face că astfel de subiecte sunt dezbătute de tinerii care câştigă, la 25-30 de ani, în cele mai multe dintre cazuri, mult mai mult decât câştigau cei din generaţiile trecute la vârsta lor?