Inteligenţa artificială a creat un nou indicator al productivităţii în industria de tehnologie din Statele Unite. Consumul de tokeni AI - unităţile de calcul care alimentează instrumente precum ChatGPT, Claude sau Gemini - a început să fie tratat ca un indicator de performanţă în sine, iar companiile de top din Silicon Valley au introdus clasamente interne care urmăresc cât de mult AI foloseşte fiecare angajat. Fenomenul a fost documentat de Kevin Roose în New York Times sub numele de „tokenmaxxing" – subiectul fiind abordat pe larg în presa americană în a doua jumătate a lunii martie 2026, în special după declaraţii ale CEO-ului Nvidia la conferinţa GTC.

Declaraţia care a accelerat discuţiile, făcută de Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a fost difuzată în cadrul podcastului All-In, filmat pe parcursul conferinţei GPU Technology Conference (GTC) din martie 2026.
„Dacă un inginer de 500.000 de dolari nu ar consuma tokeni de cel puţin 250.000 de dolari, aş fi alarmat profund", a spus Huang, adăugând că un inginer plătit cu o jumătate de milion de dolari pe an care ar declara la final de an un consum de doar 5.000 de dolari în tokeni l-ar „înfuria". Huang a comparat refuzul de a utiliza AI cu decizia unui proiectant de cipuri de a renunţa la software-ul de proiectare asistată (CAD) şi de a se întoarce „la creion şi hârtie".

Modelul propus de Huang presupune ca inginerii să primească, pe lângă salariul de bază şi pachetul de acţiuni, un buget de tokeni egal cu aproximativ jumătate din salariu. „Câştigă câteva sute de mii de dolari pe an ca salariu de bază. Probabil le voi da jumătate din suma aceea, în plus, sub formă de tokeni, ca să poată fi amplificaţi de 10 ori", a declarat Huang, potrivit Fortune.
Întrebat dacă Nvidia cheltuieşte în jur de 2 miliarde de dolari pe an pe tokeni pentru echipa de ingineri, Huang a răspuns: „Încercăm", conform CNBC.

La nivel global, Nvidia are 42.000 de angajaţi, iar Huang a precizat că planifică „sute de mii de angajaţi digitali" - agenţi AI care lucrează alături de cei umani. Compania a raportat venituri de 215,9 miliarde de dolari în anul fiscal 2026, în creştere cu 65%, din care 62,3 miliarde de dolari provin din segmentul de centre de date, în creştere cu 75% de la an la an.

De notat totuşi că Huang nu este un observator neutru al fenomenului pe care îl încurajează. Tokenii AI sunt procesaţi pe plăci grafice, iar Nvidia controlează peste 80% din piaţa de cipuri pentru centre de date specializate în AI. Cu alte cuvinte, fiecare dolar cheltuit de companii pe tokeni pentru ingineri alimentează, direct sau indirect, cererea pentru hardware-ul Nvidia. Când CEO-ul Nvidia pledează pentru bugete de tokeni echivalente cu jumătate din salariul unui inginer, pledează, în acelaşi timp, pentru creşterea cererii de cipuri pe care compania sa le produce.

Bugetele de tokeni nu sunt doar o obsesie a şefului Nvidia. La companii precum Meta, OpenAI şi Anthropic, consumul de AI a devenit deja o formă de competiţie internă, potrivit The New York Times. Angajaţii concurează pe clasamente interne care afişează cine foloseşte cel mai mult AI, iar consumul ridicat este tratat ca un semn de productivitate.

Un inginer OpenAI a procesat 210 miliarde de tokeni într-o singură săptămână în primăvara lui 2026 - un volum care, potrivit calculelor citate de media americană, ar umple Wikipedia de 33 de ori. La Anthropic, un dezvoltator a acumulat costuri de peste 150.000 de dolari într-o singură lună folosind Claude Code, instrumentul de programare asistat de AI al companiei. Un inginer Ericsson din Stockholm, citat de The New York Times, a declarat că „el cheltuieşte pe Claude mai mult decât câştigă", deşi costurile sunt acoperite de angajator.

Shopify a făcut un pas suplimentar: CEO-ul Tobi Lütke a trimis un memo intern în care a declarat utilizarea AI „o aşteptare de bază" pentru toţi angajaţii şi a anunţat că aceasta va fi inclusă în evaluările de performanţă. „Utilizarea reflexivă a inteligenţei artificiale este acum o aşteptare de bază la Shopify", a scris Lütke, potrivit memo-ului publicat pe platforma X.
Tomasz Tunguz, partener la fondul de capital de risc Theory Ventures, a descris tokenii AI ca „al patrulea pilon al compensaţiei inginerilor: salariu, bonus, acţiuni şi tokeni. Tunguz estimează că diferenţa de productivitate între un inginer cu acces nelimitat la AI şi unul cu acces limitat poate fi de opt ori, iar el însuşi automatizează 31 de sarcini zilnic, cu un cost anual de aproximativ 12.000 de dolari.

La nivelul industriei, costurile sunt mult mai mari. Conform datelor Levels.fyi, citate de TechCrunch şi alte publicaţii, salariul unui inginer software în Silicon Valley este de 375.000 de dolari pe an. Adăugarea unui buget de tokeni de 100.000 de dolari duce costul total per inginer la 475.000 de dolari - ceea ce înseamnă că aproximativ un dolar din cinci din costul unui inginer este deja destinat calculului AI.

Thibault Sottiaux, liderul echipei Codex de la OpenAI, a declarat că în interviurile de angajare, candidaţii întreabă acum despre „accesul dedicat la resurse de inferenţă", nu doar despre salariu şi acţiuni, potrivit Figuring Out With AI.

Fenomenul are şi o latură de risc. Remote Work Europe a publicat o analiză (22 martie 2026) care punse un semn de egalitate între tokenmaxxing-ul şi o formă costisitoare de a demonstra că eşti ocupat, fără legătură directă cu rezultatele livrate.
Kevin Prokopetz, specialist FinOps, avertizează că adoptarea necontrolată a AI creează „vizibilitate zero asupra randamentului real al investiţiei", iar analistul Nate Patel afirmă: „Dacă nu se leagă de rezultate livrate sau de timp economisit, consumul de AI e doar o ardere de bani", potrivit aceleiaşi surse.