Gabriela Cacerea, NNDKP: Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc aşa. Trebuie să discutăm mai mult despre problemele care nu sunt doar specifice României, ci perioadei pe care o traversăm

Autor: Roxana Petrescu Postat la 18 aprilie 2024 22 afişări

România are biblioteci de strategii sau de memorandumuri privind inves­tiţii majore în energie, dar realitatea din teren arată de fapt că cele mai mul­te dintre acestea au rămas doar „macu­latură.“

Gabriela Cacerea, NNDKP: Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc aşa. Trebuie să discutăm mai mult despre problemele care nu sunt doar specifice României, ci perioadei pe care o traversăm

România are biblioteci de strategii sau de memorandumuri privind inves­tiţii majore în energie, dar realitatea din teren arată de fapt că cele mai mul­te dintre acestea au rămas doar „macu­latură.“ Iar acest lucru are la bază mai mulţi factori, dar de cele mai multe ori este vizibilă lispa de corelare între idee şi paşii necesari pentru im­ple­mentarea acesteia, dar şi un obicei în a lansa proiecte fără o analiză în spa­te, a spus Gabriela Cacerea, partener în cadrul firmei de avocatură NNDKP, în intervenţia sa de la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie la Bucureşti.

„Este nevoie de o mai mare cola­borare, şi de o colaborare în sens real, între mediul de business şi autorităţi, pentru a creşte gradul de implemen­ta­re a proiectelor din toate zonele eco­no­miei, inclusiv din energie. Să transmiţi pur şi simplu propuneri către auto­rităţi şi să nu fie luate în conside­rare, nu este neapărat un dialog. În mod real, ar trebui să se discute mai mult şi problemele care nu sunt specifice României, ci perioadei pe care o trăim“, a spus Gabriela Cace­rea la ZF Power Summit 2024.

Mai departe, această nevoie de co­re­lare, dincolo de adaptarea la tendin­ţele internaţionale, este foarte nece­sară pe plan local, acolo unde adesea sunt desincronizări între strategiile care de fapt ar trebui să lucreze îm­pre­ună. Un exemplu foarte clar este dife­renţa de abordare dintre două docu­men­te cheie pentru România, PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) şi Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisii­lor de gaze cu efect de seră, intitulată „România neutră 2050“, unde părţile direct implicate sunt aceleaşi, Minis­terul Energiei şi Ministerul Mediului. De exemplu, dincolo de creşterea pro­ducţiei de energie verde, una dintre cele mai importante direcţii de creşte­re din PNIESC este producţia de e­nergie pe bază de gaze, unde România ar trebui să ajungă la o capacitate de 4,4 GW, de la 2,9 GW în prezent. De asemenea, până în 2030, o­biectivul României este să con­struiască cen­tra­le nuclearoelec­trice folosind tehnolo­gie de tip Small Mo­dular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. Dar în timp ce PNIESC vorbeşte despre creşterea producţiei de energie pe gaz natural, România neutră în 2050 are cu totul alte obiec­tive.

Astfel, Româ­nia îşi propune să devină neutră din punct de vedere cli­matic în 2050, ajun­gând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, com­parativ cu nivelul din 1990. Primul pas este atingerea jalonului din 2030, adică 78% reducere a emisiilor nete faţă de nivelul din 1990, scop pentru care, în cazul unor sectoare economice, este nevoie mai întâi de oprirea tendinţei de creştere a emisiilor, urmată de iniţierea şi derularea procesului de scădere a lor.

„Cele mai importante reduceri de emisii privesc sectorul energetic, ceea ce presupune decarbonizarea accelerată a producţiei de energie electrică şi termică. Al doilea cel mai mare efort de reducere a emisiilor trebuie realizat în sectorul industriei, care include atât emisiile din domeniul industrial, cât şi pe cele din domeniul proceselor industriale şi utilizării produselor. Transportul, clădirile (sector care include atât domeniul rezidenţial, cât şi cel comercial şi al serviciilor), deşeurile şi agricultura vor avea, de asemenea, o contribuţie importantă la reducerea emisiilor. Pe de altă parte, sectorul LULUCF (silvicultura – n. red.) este singurul cu absorbţii nete şi creşterea nivelului său de absorbţii e crucială pentru atingerea neutralităţii climatice în 2050, deoarece LULUCF echilibrează emisiile tuturor celorlalte sectoare.“ În energie, emisiile provin, în principal, de la centralele pe cărbune şi gaz natural. Dacă însă energia electrică nu va mai fi produsă pe bază de cărbune începând din 2027 şi nici pe bază de gaz natural începând din 2036, emisiile din acest sector vor fi reduse la zero, arată strategia României, contrar faţă de creşterea de capacitate a centralelor pe gaze din PNIESC sau faţă de declaraţiile Ministerului Energiei potrivit cărora cărbunii nu vor ieşi din funcţiune decât atunci când se va pune ceva în locul lor. Pe scurt, în timp ce PNIESC vorbeşte despre creşterea producţiei de energie pe gaz natural de la 2,9 GW de capacitate la 4,4 GW până în 2030, Strategia România neutră în 2050 are cu totul alte obiective şi prevede eliminarea producţiei de energie care are ca sursă gazul începând din 2036.

„Cred că atunci când implementăm lucruri trebuie să avem grijă ca ele să fie corelate. Dacă facem CfD-uri şi în paralel facem o procedură pentru interconectare, ar fi bine să le şi corelăm. Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc aşa. Trebuie să gândim un pic mai mult de la început la un nivel la care să funcţioneze“, a mai spus Cacerea.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.