Franţa se pregăteşte să facă ordine în Europa pentru ca Macron să câştige alegerile acasă. Preşedintele francez a promis mai multă „suveranitate“ europeană, dar cu care va avea mai mult noroc? Militară, politică, economică, energetică?

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 09 ianuarie 2022 225 afişări

Franţa a preluat preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, iar preşedintele francez Emmanuel Macron, rămas singurul lider european de talie mondială, are planuri ambiţioase, pe măsura provocărilor din alegerile de acasă.

Franţa se pregăteşte să facă ordine în Europa pentru ca Macron să câştige alegerile acasă. Preşedintele francez a promis mai multă „suveranitate“ europeană, dar cu care va avea mai mult noroc? Militară, politică, economică, energetică?

Franţa a preluat preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, iar preşedintele francez Emmanuel Macron, rămas singurul lider european de talie mondială, are planuri ambiţioase, pe măsura provocărilor din alegerile de acasă. Independenţă economică, renaşterea energiei nucleare şi, poate, o armată comună europeană sunt câteva dintre cele mai importante.

Şeful diplomaţiei franceze a încheiat săptămâna trecută cu vorbe mari şi evocând evenimente istorice. Jean-Yves Le Drian a acuzat SUA şi Rusia că fentează Europa în problema ucraineană şi a evocat „spiritul conferinţei de la Yalta“. Locotenentul lui Macron a făcut astfel referire la conferinţa dintre aliaţi din 1945 în care SUA şi Marea Britaniei au dat Rusiei mână liberă în Europa de Est - noua ordine mondială de după al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.

„Putin a propus să discute cu NATO revenirea la zonele de influenţă din trecut, ceea ce înseamnă că Rusia readuce spiritul de la Yalta“, a declarat Le Drian. Rusia are în prezent zeci de mii de soldaţi la graniţa cu Ucraina, iar Washingtonul avertizează că Moscova pregăteşte invadarea ţării vecine şi încearcă să prevină acest lucru. În UE, Rusia este privită ca o ameninţare pentru siguranţa naţională mai ales de către Polonia şi statele baltice. Ucraina este considerat un stat tampon între NATO şi Rusia, aceasta din urmă ocupând deja militar o parte din teritoriul ucrainean.

Franţa, ca stat care conduce acum Consiliul UE, şi Macron, ca lider al Europei, nu pot neglija aceste chestiuni mai ales dacă vor să obţină anumite compromisuri şi alianţe de la anumite state membre ale UE. Când a devenit preşedintele Franţei, Macron a promis că va schimba Uniunea, iar una din schimbările propuse este crearea unei armate comune europene. Pe plan militar, Franţa este cea mai mare putere din UE, singura cu arsenal nuclear propriu după retragerea Marii Britanii. O armată europeană s-ar mula pe obiectivul preşedinţiei Franţei de a face Europa mai suverană şi mai independentă (poate chiar şi faţă de NATO, organizaţie în care SUA cântăresc cel mai mult), dar totuşi acesta s-ar putea dovedi un obiectiv mult prea ambiţios având în vedere prăpăstiile de tot felul care se casc şi se adâncesc în interiorul UE între statele membre. Franţa şi Macron au stabilit trei domenii prioritare pentru preşedinţia UE: introducerea principiului salariului minim în întreaga uniune, reglementarea giganţilor digitali şi crearea unei taxe pe carbon pentru produsele importate extracomunitare în funcţie  de impactul acestora asupra mediului, arată Euronews.

De asemenea, Macron promovează reformarea spaţiului  Schengen pentru „a proteja mai bine graniţele Europei“ în faţa crizei migranţilor. Preşedintele francez vrea, în plus, să supună discuţiilor revizuirea regulilor bugetare - celebrele criterii de la Maastricht - care guvernează deficitele europene pentru a permite o mai bună finanţare a investiţiilor şi creşterii economice în Europa. O Europă mai suverană înseamnă însă şi o independenţă energetică mai mare, iar Franţa s-a pus în fruntea câtorva state europene, mai ales est-europene, care vor să-şi dezvolte industria energiei nucleare şi fac presiuni asupra Comisiei Europene să includă energia nucleară la categoria energiei verzi.

Polonia, obligată de CE să renunţe la cărbune, este unul dintre aceste state. Polonia este, de asemenea, una dintre ţările considerate rebele, cu probleme legate de statul de drept şi democraţie şi un aliat al SUA. Polonia este singurul stat est-european  membru al UE care nu are încă o centrală nucleară, dar are planuri ambiţioase în acest sens. Franţei i-ar prinde bine un client „nuclear“, dar vrea şi alinierea „rebelilor“ la principiile europene. Dar Parisul consideră statul de drept ca fiind ceva ce nu poate fi negociat. Astfel de compromisuri are Macron în faţă. Preşedinţia  UE a Franţei coincide cu o posibilă luptă a lui Macron pentru un nou mandat de preşedinte acasă. În războiul electoral ar avea de înfruntat un lider de extremă stânga şi un neo-fascist. Au apărut deja multiple acuzaţii că actualul preşedinte al Franţei transformă preşedinţia UE într-o armă electorală. În acest context, unele voci îi oferă lui Macron un rol vital pentru viitorul UE, şi deci al Franţei. Un oficial francez de rang înalt, care a cerut să nu-i fie publicată identitatea, a declarat recent pentru AP că UE are nevoie de mai multă suveranitate pentru a putea ajunge în poziţia în care să poată face propriile alegeri în timp ce-şi apără idealurile de democraţie. „Există riscul ca europenii să dispară pur şi simplu din istorie“, a spus oficialul. „În sensul că nu am mai contribui la scrierea istoriei lumii, iar alţii vor veni să ne scrie propria istoie. Este un pericol de moarte.“ Prin prisma acestor vorbe, referirile la Yalta ale ministrului Le Drian au şi mai mult sens. Macron vorbeşte de „autonomia europeană“, mai ales în securitate, de aproape 5 ani, dar ideea s-a redus între timp la cheltuieli mari mari cu apărarea şi o identitate militară europeană mai clară în NATO „ despre care Macron a spus în 2017 că este în „moarte cerebrală“, scrie Politico. Poate de aceea preşedintele francez insistă acum pe energia nucleară, pe care a asociat-o deschis cu siguranţa oferită de puterea armelor nucleare. Până când va apuca să-şi încordeze muşchii de putere militară centrală a Europei, Franţa îi sperie pe giganţii de internet, amendând Facebook şi Google cu zeci de milioane de euro pentru politicile privitoare la cookie-uri.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
franta,
presedinte,
alegeri,
francois hollande,
europa

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.