Guvernul premierului francez François Bayrou se află în faţa unei moţiuni de cenzură critice luni, un moment care ar putea duce la căderea administraţiei sale, în contextul eforturilor de a reduce datoria publică a ţării, scrie Finacial Times.

Bayrou a convocat votul în Adunarea Naţională pentru a obţine sprijin pentru bugetul pe 2026, care vizează reducerea deficitului Franţei de la 5,4% din PIB anul acesta la 4,6%. Planul include reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe de 44 de miliarde de euro ($51,6 miliarde), precum şi o propunere controversată de eliminare a două sărbători legale. În weekend, Bayrou a descris votul drept o „clarificare” a agendei sale.

Totuşi, decizia sa ar putea avea efect contrar. Partidele de opoziţie din Adunarea Naţională s-au mobilizat împotriva guvernului minoritar, cu grupurile de extremă dreapta Naţional Rally, stânga France Unbowed şi socialiştii, care au promis că vor vota împotriva lui Bayrou.

„Sunt momente când avem nevoie de un şoc puternic.Niciodată situaţia nu a fost atât de clară ca aceasta.” a declarat Bayrou.

Votul are scopul de a strânge sprijinul parlamentar pentru reformele fiscale propuse de Bayrou, dar rezultatul său are implicaţii mai largi pentru stabilitatea politică şi economică a Franţei.

Deficitul fiscal al ţării este cel mai mare din zona euro, cu o creştere a datoriei de 5.000 euro ($5.840) pe secundă şi cu plăţi de dobânzi estimate la 75 de miliarde de euro pentru anul viitor.

Dacă Bayrou pierde votul, preşedintele Emmanuel Macron ar putea fie să numească un nou premier, fie să dizolve Adunarea Naţională şi să convoace alegeri anticipate, deşi consilierii săi susţin că alegeri anticipate nu sunt planificate momentan. Macron a respins repetat apelurile de a demisiona, lăsând problema trecerii unui buget nepopular nerezolvată – un scenariu care a dus la demisia predecesorului lui Bayrou, Michel Barnier, anul trecut.

Situaţia fiscală a Franţei a revenit în atenţia investitorilor, mai ales în contextul progreselor făcute de ţările vecine, precum Italia, în reducerea deficitului. De la alegerile anticipate din iunie 2024, care au produs actuala blocare politică, indicele CAC 40 a scăzut cu 4,1%, comparativ cu un avans de 4,9% pentru Stoxx Europe 600 şi un plus de 24% pentru DAX-ul Germaniei.

Pieţele au arătat o uşoară relaxare după ce au apărut informaţii că Macron vrea să evite alte alegeri legislative anticipate. Spread-ul dintre randamentele obligaţiunilor franceze pe 10 ani şi bund-urile germane, un indicator cheie de risc, a scăzut uşor după veste.

Bayrou spera să obţină sprijinul parlamentarilor de stânga moderaţi, similar bugetului pe 2025, dar opoziţia solidă îl lasă cu şanse limitate. Eşecul guvernului său ar marca o nouă administraţie de scurtă durată, după cei 90 de zile ai lui Barnier, evidenţiind poziţia fragilă a lui Macron de la alegerile anticipate de anul trecut, care au fragmentat Adunarea Naţională în trei blocuri antagoniste.

În cazul în care Bayrou cade, Macron se confruntă cu un echilibru delicat: alegerea unui premier capabil să unească aliaţii centrişti şi să negocieze cu socialiştii pentru a trece legislaţia. Noul premier ar trebui instalat rapid, deoarece este programată o grevă naţională a sindicatelor împotriva bugetului pe 2026 pe 18 septembrie, iar pe 10 septembrie este planificat un protest mai descentralizat.

Din punct de vedere constituţional, Macron are libertate totală în privinţa termenului de numire. El a durat peste două luni pentru a-l numi pe Barnier după alegerile din 2024 şi peste o săptămână pentru a-l desemna pe Bayrou după plecarea lui Barnier. Odată numit, premierul trebuie să formeze un cabinet aprobat de Macron.

Dizolvarea Adunării Naţionale rămâne o opţiune, însă noi alegeri ar putea slăbi şi mai mult controlul lui Macron asupra Camerei inferioare – un scenariu confirmat de alegerile anticipate de anul trecut.

Pe măsură ce Franţa urmăreşte votul de luni, miza este mare: rezultatul va influenţa capacitatea guvernului de a reduce cel mai mare deficit bugetar din zona euro şi va defini manevrabilitatea politică a lui Macron într-o Adunare Naţională tot mai fragmentată.