Franţa, Germania şi Italia sunt printre cei mai mari jucători din Europa în agricultura ecologică, iar România vrea să le calce pe urme. Franţa are o agenţie pu­blică, Agence Bio, însărcinată cu promo­varea şi dezvoltarea agriculturii ecologice, având un fond de investiţii de 13 milioane de euro şi o rată a rentabilităţii de patru ori mai mare. Astfel, România îşi propune să creeze o agenţie similară pentru a creşte agricultura locală.

„Există o legislaţie naţională care spune că se va crea o agenţie echivalentă, să spunem, sau similară cu cea din Franţa, pentru tot ce este produs pe schemă de ca­li­tate, inclusiv bio, dar pe scheme de calita­te, cum sunt IGP şi DOP. Însă, deşi avem legislaţia din 2019, nu s-a întâmplat nimic. Ea este încă în vigoare şi ar fi o soluţie să avem o agenţie care să ne ajute să promo­văm tot ce este produs certificat cu o sche­mă de calitate şi are valoare adăugată“, a spus Liliana Ciobanu, director general al Ecocert în România, companie de origine franceză care este lider în piaţa certificării ecologice. Compania a organizat o con­ferinţă de presă cu tema „Tendinţe în agricultura bio“.

Michel Reynaud, vicepreşedinte al Ecocert, a spus că agenţia din Franţa are două obiective strategice: gestionează o­pe­ratorii din segmentul organic, adminis­trea­ză şi monitorizează o bază de date statistice care conţine nume, suprafeţe şi declaraţii, atât din partea producătorilor, cât şi a importatorilor şi exportatorilor, iar Statul se bazează pe analiza acestor date pentru a lua decizii în domeniul politicilor publice, şi al doilea obiectiv al acestei agenţii este de a promova produsele bio.

Sunt două bugete alocate, unul pentru promovare şi cel de-al doilea buget este destinat viitorului agriculturii ecologice şi, prin intermediul lui, agenţia sprijină companiile pentru a se dezvolta.

„Deseori, sunt companii care încep la un anumit nivel şi ajung într-un punct în care au nevoie să treacă la nivelul urmă­tor, să se îmbunătăţească din perspectiva managementului calităţii şi a diverselor provocări cu care se confruntă. Acestea sunt sprijinite prin intermediul acestui fond. Firmele care doresc să beneficieze de aceste fonduri prezintă un dosar în faţa unei comisii, iar comisia decide cărei companii din sector îi alocă fondurile pentru dezvoltare. Acest mecanism este esenţial pentru companiile mici şi mijlocii, care în Franţa reprezintă baza economică ce se dezvoltă în jurul agriculturii“, a explicat Michel Reynaud.

Acum, noul guvern, aflat într-un context de restricţii bugetare, a tăiat o mare parte din bugetul alocat acestui fond şi sectorul se zbate din perspectiva relaţii­lor publice şi a activităţilor de advocacy pentru a reface bugetul, demonstrând că fondul este rentabil: „pentru fiecare euro investit, companiile din sectorul bio generează 4 euro în economie“.

Valoarea pieţei consumului casnic de produse bio din Franţa a ajuns la 8,117 miliarde euro în 2024, faţă de 8,054 miliarde euro în 2023, marcând o creştere de 0,8%. Segmentul magazinelor dedicate bio, artizanilor independenţi şi vânzărilor directe a înregistrat o creştere de 7%, depăşind cu mult evoluţia generală a pieţei. Valoarea pieţei bio în sectorul HoReCa a crescut de la 0,484 miliarde euro în 2023 la 0,501 miliarde euro în 2024, reprezentând un avans de 3,3%, a mai spus reprezentantul Ecocert.

În România, piaţa produselor organice a crescut în ultimii ani, cel puţin din perspectiva numărului de companii prezente în acest domeniu, care au ajuns la peste 11.000, fie că vorbim de producători, comercianţi sau procesatori de legume, fructe, carne, ouă sau chiar vinuri. Anual, românii cheltuiesc peste 300 de milioane de euro pe produse bio, conform ultimelor date de la RetailZoom, o pondere mică în consum, sub 5% din vânzări de produse alimentare.

România se află pe locul nouă la nivel european în ceea ce priveşte agricultura ecologică, cu circa 500.000 de hectare, dar suntem departe de Italia, Franţa, Germania sau Spania. Dacă ne raportăm la suprafaţa agricolă, circa 5% din suprafaţă este cultivată în sistem ecologic. Pe de altă parte, media UE este de aproape 9%.

Italia a dezvoltat o piaţă puternică pentru exportul produselor bio, chiar dacă, per total, piaţa bio e mai mică decât în Franţa sau Germania. Piaţa de export, tractată de paste, în Italia ajunge la aproape 4 miliarde de euro pe an. În plus, Michel Reynaud, explică că puterea italienilor vine din faptul că nu exportă materie primă organică, ci produse procesate. Acelaşi lucru îl face şi Franţa în sectorul lactatelor, care au valoare adăugată mai mare, chiar dacă în Franţa, 50% din produse sunt consumate în retail, în general.

„Lecţia e că aceste pieţe sunt consolidate, puternice şi cresc. Dacă vrei să dezvolţi o piaţă, nu e suficient să investeşti în fermieri, ci procesarea trebuie să tracteze productia. Este necesar sa susţinem fermierii prin subvenţii, dar nu e suficient, trebuie să susţinem şi procesarea“, a spus Michel Reynaud.

Liliana Ciobanu a completat că România nu este o piaţă matură, nu avem statistici clare, dar din interacţiunea cu marile lanţuri de magazine cererea este continuă şi în creştere. Însă, din punctul său de vedere, procesatorii sunt trendsetteri. În Franţa, unde piaţa este uriaşă în comparaţie cu cea din România, iar Ecocert este lider cu peste 50.000 de operatori, 30% din ei sunt procesatori organici.

Dar, chiar şi în lipsa procesatorilor, producătorii locali îşi pot găsi locul pe piaţa UE. Acum, 65% din produsele organice importate de UE sunt fructe, în special banane, plante oleaginoase şi cereale, iar România e competenta şi are condiţii pedoclimatice să le producă. În plus, Marea Britanie încă nu-şi satisface consumul intern şi poate fi o potenţială piaţă. „Au existat în trecut fonduri europene pentru programul From farm to fork pe care România nu le-am accesat, deşi pe cei din Marea Britanie i-a ajutat să crească de cinci ori consumul după ce au crescut producţia.“