„Avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu.“

La debutul pandemiei de COVID-19 pe piaţa din România, mulţi din angajatori şi-au mobilizat resursele astfel încât angajaţii să înceapă să lucreze imediat de acasă, organizaţii care le-au permis angajaţilor să stea acasă cu copiii când şcolile au fost închise, însă au fost şi companii care au luat măsuri abuzive, care au chemat oamenii la serviciu deşi erau în concediu sau programul de lucru le-a fost redus, afirmă Irina Pinţoi, Managing Partner al companiei de recrutare Talentor România.

„Când au apărut primele cazuri de COVID-19 în România, prima provocare pentru companii a fost comunicarea, ce să comunice către angajaţii lor, pentru că nici ele nu ştiau ce se întâmplă şi cât va dura. Au fost companii care au dispus imediat ca angajaţii să înceapă să lucreze de acasă, sunt companii care au avut grijă de angajaţii ce au copii când s-au închis şcolile, însă avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu“, a declarat Irina Pinţoi în cadrul evenimentului HR Business Forum, organizat de DeBizz Magazine.

Pe de cealaltă parte, angajaţii nu ştiau cum să se comporte în acest nou context, cât să lucreze, cum să lucreze, spune ea.

„Aici este vorba de angajaţii cu copii, angajaţii care nu puteau să performeze de la 9.00 la 18.00 exclusiv pentru companie pentru că aveau copii care aveau nevoie constantă de atenţie. Un pericol cu care ne confruntăm este cel de burnout. (…) Managementul trebuie să sprijine angajaţii în luarea unor măsuri, trebuie să avem setat un anumit program de serviciu, să lucrăm conform contractului pe care îl avem“.

Trebuie să ne respectăm timpul liber, weekend-ul să fie weekend, iar concediul să fie concediu pentru că altfel continuăm să ne simţim veşnic la serviciu“, adaugă Irina Pinţoi.

Foarte multe companii au decis deja că nu se vor întoarce fizic la birou până la sfârşitul anului, iar perspectiva lucrului de acasă a devenit un aspect important în procesul de recrutare.

„Ei au investit foarte mult în digitalizare sau în tehnica pusă la dispoziţia angajaţilor, astfel încât lucrul să  se întâmple în condiţii cât mai bune. Acest subiect al lucrului de acasă a intrat deja în discuţiile de recrutare. Când iau decizia de a schimba jobul, angajaţii întreabă care este perspectiva de a lucra de acasă“, spune Irina Pinţoi.

În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%. În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.

La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.