Aproape jumătate din populaţia din România (45,8%) trăia în locuinţe supraaglomerate în 2019, iar 7,7% din populaţie trăia în case considerate a fi prea mari, arată datele Eurostat. 

În Uniunea Europeană (UE), 17,2% din populaţie trăia în locuinţe supraaglomerate în 2019, care nu au suficiente camere în comparaţie cu dimensiunea familiei. Locuinţele supraaglomerate înseamnă copii care se joacă în aceeaşi cameră cu părinţii care încearcă să lucreze de acasă în timpul carantinei, explică oficiul european pentru statistică.

Mai mult, mediile supraaglomerate pot prezenta un risc mai mare de răspândire a virusului.

Pe de altă parte, a rămâne singur acasă zile în şir aduce şi propriul set de provocări. În UE, mai mult de una din trei persoane (32,7%) locuiau în locuinţe subocupate în 2019, ceea ce înseamnă că acestea erau considerate a fi prea mari pentru nevoile locatarilor.

Dintre statele membre UE, aproape jumătate din populaţia din România (45,8%) trăia în locuinţe supraaglomerate în 2019. La fel şi pentru aproximativ două din cinci persoane din Letonia (42,2%), Bulgaria (41,1%), Croaţia (38,5%) şi Polonia (37,6%). Comparativ cu anul precedent, ponderea populaţiei care locuieşte în locuinţe supraaglomerate a scăzut uşor în toate aceste ţări, cea mai puternică scădere înregistrându-se în Polonia (-1,6 pp).

La capătul opus al scalei, cele mai scăzute rate de aglomerare s-au înregistrat în Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta (3,7%) şi Ţările de Jos (4,8%).

În 2019, aproape trei sferturi din populaţie locuiau în locuinţe subocupate în Malta (72,6%), Cipru (70,5%) şi Irlanda (69,6%). În Spania (55,4%), Luxemburg (54,0%), Belgia (53,9%) şi Ţările de Jos (53,4%) mai mult de jumătate din populaţie locuia în locuinţe considerate prea mari. Din 2018 până în 2019, ponderea populaţiei care locuieşte în locuinţe subocupate a scăzut în majoritatea acestor ţări, cu excepţia Luxemburgului, care a înregistrat o mică creştere (+0,3 pp), cu cea mai pronunţată scădere în Belgia (-4,7 pp).

În schimb, mai puţin de 15% din populaţie locuia în locuinţe considerate a fi prea mari în România (7,7%), Letonia (9,6%), Grecia (10,7%), Bulgaria (11,5%), Croaţia (12,0%), Slovacia (14,0%) şi Italia (14,2%).