Vicepreşedintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD) a atras atenţia asupra faptului că România lipseşte din programul european al „gigafabricilor” de inteligenţă artificială, într-o postare publicat pe LinkedIn. „O nouă oportunitate majoră ratată pentru România. Şi una care ne poate costa ani de dezvoltare”, a scris europarlamentarul. „România nu se regăseşte printre cele 18 state participante menţionate care au semnat acordul comun de achiziţie şi sunt menţionate în comunicatul oficial al Comisiei Europene”, a scris Negrescu. Europarlamentarul consideră că România „avea toate argumentele pentru a fi prezentă la masa deciziilor”, invocând rolul României în reţeaua europeană EuroHPC şi activitatea de cercetare a unor instituţii precum ICI Bucureşti, Politehnica Bucureşti şi UEFISCDI.

„Din informaţiile disponibile, existau termene clare şi demersuri care trebuiau finalizate până la sfârşitul lunii iulie pentru ca România să poată participa la această etapă. Faptul că nu apărem pe lista statelor participante ridică întrebări serioase şi necesită explicaţii”, a mai scris Negrescu, care s-a prezentat drept unul dintre susţinătorii proiectului anterior AI Factory România. El adaugă că miza nu este „doar un proiect tehnologic”, ci „locuri de muncă bine plătite, investiţii, cercetare, inovare”.

Ce a lansat Comisia Europeană

Comisia Europeană a lansat pe 30 iulie 2026 apelul pentru AI Gigafactories, prin care urmează să fie construite până la şapte „gigafabrici” de inteligenţă artificială - facilităţi de mari dimensiuni pentru dezvoltarea şi antrenarea unor modele de AI de ultimă generaţie. Potrivit comunicatului oficial, iniţiativa este „condusă de industrie” şi susţinută cu până la 10 miliarde de euro din fonduri europene şi naţionale, sumă care ar urma să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din investiţii private - de unde totalul de „peste 30 de miliarde de euro”.

Apelul este gestionat prin EuroHPC (European High Performance Computing Joint Undertaking, întreprinderea comună a UE, a statelor participante şi a unor parteneri privaţi pentru calcul de înaltă performanţă). Odată cu lansarea, 18 state membre au semnat un acord de achiziţie comună, prin care se angajează să cumpere împreună resurse de calcul de la viitoarele gigafabrici. Statele semnatare, potrivit comunicatului, sunt Croaţia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Suedia. România nu se află între ele. Apelul se închide pe 12 noiembrie 2026, iar deciziile de atribuire sunt aşteptate la începutul anului 2027.

Ce ar putea avea deja România
 

Trebuie făcută o distincţie: „fabricile” de AI (AI Factories) şi „gigafabricile” (AI Gigafactories) sunt niveluri diferite. România are deja în lucru un proiect pentru o „fabrică” de AI - RO AI Factory, selectată în 2025 şi estimată public la circa 50 de milioane de euro, coordonată de ICI Bucureşti împreună cu Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi parteneri din mediul privat şi academic.
„Gigafabricile” din apelul recent sunt un nivel superior, cu mult mai mare ca putere de calcul şi ca investiţie.

Separat, România are propriul proiect naţional de gigafabrică - Black Sea AI Gigafactory -, transmis oficial Comisiei Europene încă din 2025, când a fost anunţat de ministrul de atunci al Economiei şi Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD). Proiectul este gândit să deservească şi Republica Moldova, Ucraina şi Turcia şi a continuat să fie dezvoltat la nivel guvernamental: în iunie 2026, Ministerul Finanţelor anunţa că firme din opt ţări şi-au exprimat interesul de a participa. În ce măsură absenţa României dintre cele 18 semnatare ale acordului european afectează acest demers rămâne neclarificat public.