Uniunea Europeană pregăteşte un nou val de sancţiuni împotriva Rusiei, vizând bănci, companii energetice şi reţele comerciale prin care Moscova reuşeşte să ocolească restricţiile existente. Pachetul, al 19-lea de la începutul invaziei din 2022, ar putea include măsuri în premieră, precum restricţii asupra sistemelor de plată şi carduri de credit ruseşti, interdicţii pentru bursele cripto şi sancţiuni mai dure asupra comerţului cu petrol.

Surse diplomatice citate de Bloomberg au precizat că Bruxelles-ul intenţionează să îşi coordoneze deciziile cu Washingtonul, o delegaţie de oficiali europeni urmând să ajungă în această săptămână în capitala americană. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că „partenerii europeni trebuie să urmeze” exemplul american în creşterea presiunii asupra Moscovei. El a subliniat că SUA şi UE discută inclusiv tarife secundare şi sancţiuni care să forţeze prăbuşirea economică a Rusiei, ca strategie de a determina Kremlinul să accepte negocieri de pace.

Preşedintele Donald Trump, deşi a impus recent dublarea tarifelor pentru India la 50% din cauza achiziţiilor de petrol rusesc, a evitat până acum sancţiuni directe împotriva Moscovei.

Între timp, Rusia a reuşit să îşi menţină fluxurile comerciale prin clienţi precum India şi să îşi procure componente critice din China şi alte state terţe.

Noul pachet european vizează în mod explicit „flota fantomă” de petroliere folosită pentru a transporta petrol rusesc pe pieţele asiatice, traderii de energie din ţări terţe şi chiar reasigurarea acestor nave. În plus, Bruxelles-ul ia în calcul eliminarea unor excepţii de care încă beneficiază giganţi precum Rosneft şi Lukoil, dar şi interdicţii la export pentru bunuri şi substanţe chimice cu utilizare militară.

O noutate majoră ar putea fi aplicarea „instrumentului anti-ocolire” al UE împotriva Kazahstanului, suspectat că redirecţionează echipamente industriale către Rusia, echipamente folosite în producţia de arme. Măsura ar fi o premieră şi ar necesita dovezi solide, dar şi acordul unanim al statelor membre.

De asemenea, se discută posibile restricţii asupra vizelor, asupra porturilor care permit accesul navelor sancţionate şi chiar asupra serviciilor de inteligenţă artificială cu potenţial militar.

UE se confruntă însă cu o dublă provocare: pe de o parte să menţină unitatea celor 27 de state membre, iar pe de altă parte să facă faţă reacţiei Rusiei, care a găsit până acum căi alternative pentru a-şi continua comerţul. În acelaşi timp, Beijingul a devenit un furnizor esenţial pentru industria militară rusă, în special prin dronele utilizate în atacurile asupra oraşelor ucrainene, fapt care ar putea aduce companii chineze pe lista sancţiunilor europene.