Sedentarismul este cu siguranţă unul dintre cei mai mari inamici ai generaţiei tale, o generaţie cu job-uri nine to five la corporaţie, conectată non-stop pe toate reţelele de socializare şi pentru care a da scroll pe TikTok în pauza de masă e un mod de relaxare.

Aceeaşi postură menţinută prea mult timp, lipsa de mişcare şi statul în faţa unui ecran - toate pun presiune pe corpul tău într-un mod pe care îl vei simţi tot mai puternic dacă nu schimbi ceva.

„Postura cea mai bună este schimbare a posturii. S-a demonstrat că nu postura în sine este cea care determină durere, ci menţinerea unei posturi pe o perioadă foarte lungă de timp. Şi, într-adevăr, tocmai pentru că nu fac mişcare suficient, tocmai pentru că sunt adepţii timpului petrecut pe diverse reţele de socializare, tinerii creează o postură pe care o menţin foarte multă vreme”, a spus pentru ZF Daniela Stanca, preşedinte al Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

Generaţia ta e împărţită în două: unii sunt preocupaţi de sănătate, de cum se simt şi de cum vor arăta peste ani, iar alţii sunt complet prinşi în sedentarism. Foarte mulţi tineri lucrează de la birou, stau ore în faţa ecranelor, iar asta afectează nu doar spatele, gâtul şi umerii, ci şi sistemul nervos.

Daniela Stanca subliniază că inclusiv timpul îndelungat petrecut în faţa telefonului pe social media duce la probleme ale sistemului musculos şi osos, dar afectează şi sistemul nervos. Efectele, afirmă ea, sunt vizibile: anxietate, depresie, oboseală mentală.

„Exerciţiul fizic terapeutic este un medicament pentru tulburările din sfera psihiatrică, deci este extrem de important ca aceşti tineri să se mişte cât mai mult, să aibă o alimentaţie sănătoasă şi să se îndepărteze un pic de aceste reţele de socializare, pentru că pe de-o parte îi fac să fie sedentari, iar pe de altă parte îi atrag într-o lume care este un pic paralelă cu lumea reală”, a mai adăugat preşedintele Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

La nivel general, consideră ea, tinerii din generaţia Z sunt mai puţin conştienţi decât alte generaţii de problemele care pot apărea din cauza sedentarismului.

„Raportul de ţară pe probleme de sănătate, elaborat în 2023, spune clar că la capitolul sedentarism suntem, din păcate, la un nivel destul de nefavorabil pentru sănătatea cardiacă, psihică, inclusiv pentru sănătatea digestivă şi în primul rând pentru sănătatea musculo-scheletală”, subliniază aceasta.

Aproape patru din zece români, mai exact 37%, nu fac suficientă mişcare fizică, potrivit datelor platformei Visual Capitalist. Altfel spus, aproape patru din zece români nu reuşesc să facă cel puţin două ore şi jumătate de activitate fizică moderată sau o oră şi 15 minute de activitate fizică intensă pe săptămână, acestea fiind recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

La categoria activităţilor fizice intense se încadrează alergarea sau sporturile care necesită un efort fizic intens. România este printre ultimele ţări din Uniunea Europeană la acest capitol, o populaţie mai mare care nu face activitate fizică regulată fiind în Italia, Malta, Cipru şi Portugalia, cu procente între 40% şi 52% din populaţie care poate fi încadrată la categoria sedentară.

Mersul la sală din adolescenţă şi ridicarea de greutăţi, un trend periculos

Un trend adesea observat în rândul tinerilor din generaţia ta este mersul la sală de la o vârstă mult prea fragedă, din dorinţa de a îşi defini corpul din punct de vedere estetic. Soluţia la care apelează adolescenţii? Ridicarea de greutăţi. Dar cum poate afecta această activitatea dezvoltarea unui tânăr de 14 ani?

„Din punctul meu de vedere, la 14 ani nu sunt pregătiţi fizic să ridice greutăţi, întrucât ei nu şi-au încheiat procesul de maturizare osoasă şi de creştere musculo-scheletală. Pentru tânărul adolescent este foarte provocator să ridice greutăţi, vrea să demonstreze că poate. Dar acesta este un trend care ar trebui oprit prin educaţia în şcoli înainte de 14 ani. Sunt nenumărate cazuri de adolescenţi de 17-18 ani care au dureri în zona lombară, cervicală sau de umeri din acest motiv”, a explicat Daniela Stanca.

Pentru ca tinerii să îşi schimbe perpectiva asupra mişcării şi să iasă din acel sedentarism contagios al generaţiei, crede aceasta, e nevoie de educaţie şi de modele în jurul lor pe care ei să le poată urma.

Generaţia ta, consideră ea, are capacitatea să înţeleagă cât de eficient este, atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic, să se mişte.

„Trebuie doar să aibă informaţia. Însă, din păcate, informaţia nu şi-o găsesc nici pe TikTok - pentru că nu este validată ştiinţific -, nici pe Facebook”, a mai punctat ea.