Grupul bancar internaţional ING Groep a depăşit aşteptările pieţei în ceea ce priveşte profitul trimestrial, beneficiind de venituri solide din dobânzi şi comisioane în ultimele trei luni ale anului 2025, dar şi de perspective financiare îmbunătăţite pentru următorii doi ani, informează Reuters.

În trimestrul al patrulea, ING a raportat un profit de 1,41 miliarde de euro (echivalentul a 1,69 miliarde de dolari), peste estimarea de 1,34 miliarde de euro a analiştilor şi cu aproximativ 260 de milioane de euro mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pentru 2026, banca anticipează venituri totale de circa 24 de miliarde de euro, în creştere faţă de puţin peste 23 de miliarde de euro înregistrate anul trecut, avans susţinut în principal de extinderea portofoliului de credite şi de majorarea comisioanelor percepute clienţilor.

„Continuăm să vedem o creştere sănătoasă a creditării, atât pe segmentul de retail, cât şi pe cel corporate. Depozitele sunt în creştere, practic pe toate liniile”, a declarat CEO-ul grupului, Steven van Rijswijk, într-o discuţie cu jurnaliştii.

Totodată, ING şi-a îmbunătăţit estimările pentru 2027, un demers considerat „prudent” de către analiştii de la J.

P. Morgan şi RBC, semnalând o abordare echilibrată într-un context economic încă volatil.

Venitul net din dobânzi, diferenţa dintre dobânzile încasate de la debitori şi cele plătite deponenţilor, a crescut cu aproape 5% faţă de anul anterior, ajungând la 3,93 miliarde de euro.

Acest tip de venit a fost motorul principal al profiturilor record raportate de băncile europene în ultimii ani, însă creşterea s-a temperat în prima jumătate a lui 2025, după ce Banca Centrală Europeană a început să reducă dobânzile pe fondul încetinirii inflaţiei.

Pentru a compensa presiunea asupra veniturilor din dobânzi, instituţiile de credit din regiune, inclusiv ING, îşi diversifică sursele de câştig, mizând tot mai mult pe majorarea comisioanelor şi pe servicii cu valoare adăugată.

În acest context, ING estimează că nivelul costurilor va creşte moderat în 2026, până la un plafon de aproximativ 12,8 miliarde de euro, menţinând însă o disciplină strictă a cheltuielilor.