Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, odată cu războiul din Iran şi cu creşterea rapidă a preţului petrolului, aduce noi riscuri pentru economia globală. Pentru România, însă, şocul extern vine într-un moment de vulnerabilitate macroeconomică accentuată, marcată de dezechilibre structurale persistente, care amplifică impactul oricărei turbulenţe internaţionale.

Cea mai mare problemă rămâne deficitul bugetar ridicat, care alimentează alte două vulnerabilităţi majore ale economiei: deficitul de cont curent şi costul ridicat al finanţării. Aceste dezechilibre afectează direct capacitatea statului şi a companiilor de a se finanţa, dar şi competitivitatea economiei în ansamblu, este de părere Ciprian Dascălu, economist-şef BCR.

„Cea mai mare problemă este deficitul bugetar, care le determină şi pe următoarele două, respectiv deficitul de cont curent şi costul mare al împrumuturilor. Pentru că dacă statul român se împrumută la un cost relativ mare, în momentul în care mediul privat se împrumută, orice împrumut, când se face o evaluare a unei companii sau a unui proiect de investiţii, porneşti de la acest cost de împrumut al statului, aşa-numitul risk rate”, a declarat Ciprian Dascălu, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Costul ridicat al finanţării devine astfel un factor direct de competitivitate pentru economia românească. Companiile locale, în special cele orientate spre export, sunt nevoite să concureze cu firme din economii unde statul se împrumută mai ieftin, iar acest lucru se reflectă inevitabil în costul capitalului pentru investiţii.

„Cred că şi acesta este un factor de competitivitate a economiei, pentru că până la urmă companiile româneşti, mai ales cele orientate către export, sunt în competiţie cu companii din alte state care au un cost de împrumut relativ mai redus”.

În acest context, şocurile externe tind să amplifice dezechilibrele existente. Conflictul din Iran şi tensiunile din piaţa energetică sunt exemple clare de evenimente care pot deteriora rapid percepţia investitorilor asupra economiilor vulnerabile.

„Toate aceste trei vulnerabilităţi le vedem exacerbate de aceste şocuri externe, cum am văzut acum războiul din Iran. Costurile de împrumut, evident, au crescut destul de rapid şi pieţele reacţionează în general negativ către ţările care au deficite mari”, mai punctează economistul-şef BCR.

Reacţia pieţelor este cu atât mai rapidă în cazul economiilor cu dezechilibre fiscale mari, unde investitorii cer prime de risc mai ridicate pentru a finanţa datoria publică. În cazul României, această dinamică se transmite imediat în costul capitalului pentru întreaga economie, afectând atât finanţarea statului, cât şi accesul companiilor la credit.

Într-un context global dominat de incertitudini geopolitice şi volatilitate în pieţele energetice, aceste vulnerabilităţi structurale devin principalul punct slab al economiei româneşti, crescând riscul ca şocurile externe să se transforme rapid în presiuni asupra finanţării, investiţiilor şi creşterii economice.