Dezbaterea privind noua lege a educaţiei: Ce poziţii au universităţile faţă de schimbările propuse de guvern. Punctele cheie care au stârnit discordie

Autor: Răzvan Botea Postat la 05 august 2022 57 afişări

Ministerul Educaţiei şi Universitaria, cel mai mare consorţiu universitar din ţară, au căzut de acord că profesorii la vârsta de pensionare pot preda în continuare în universitate.

Dezbaterea privind noua lege a educaţiei: Ce poziţii au universităţile faţă de schimbările propuse de guvern. Punctele cheie care au stârnit discordie

♦ În dezbaterea publică privind noile legi ale educaţiei, consorţiile universitare – asociaţii de universităţi în funcţie de specific – au emis puncte de vedere ♦ Dezbaterea principală ţine de finanţarea universităţilor.

Ministerul Educaţiei şi Universitaria, cel mai mare consorţiu universitar din ţară, au căzut de acord că profesorii la vârsta de pensionare pot preda în continuare în universitate. În ceea ce priveşte celelalte cereri ale consorţiului – reprezentarea în consiliile naţionale în funcţie de numărul de profesori din universitate şi recalcularea anuală a costului mediu per student, criteriul în funcţie de care se alocă fondurile, Ministerul Educaţiei spune că vor fi luate în calcul şi propunerile altor consorţii. 

Universitaria, din care fac parte, printre altele, Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, este singurul consorţiu care cere acest lucru, celelalte consorţii universitare care au adus puncte de vedere spunând că sunt de acord, în linii mari, cu legile educaţiei universitare propuse de Ministerul Educaţiei.

Discuţia se duce în două puncte-cheie: reprezentativitatea în consiliile consultative la nivel naţional, deci accesul la finanţare şi calculul anual al costului per student, în funcţie de care sunt finanţate universităţile. În vechea lege a educaţiei nu este stabilit un grad de reprezentativitate pentru universităţi în aceste consilii, printre care şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, organism care joacă un rol central în finanţarea universităţilor. De asemenea, în vechea lege, CNFIS stabileşte costul mediu pe student, iar Universitaria cere ca acest cost să fie recalculat anual. 

Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, a acuzat că în poziţiile-cheie din Ministerul Educaţiei pentru accesul la finanţare, în număr total de 5, se află doar ingineri, dintre care 4 sunt de la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

„Pentru precizie, iată conducătorii instituţiilor care decid în privinţa banilor pentru învăţământul superior şi pentru cercetarea universitară: ministrul educaţiei, secretarul de stat din Ministerul Educaţiei pentru învăţământul superior, secretarul de stat pentru cercetare din Ministerul Cercetării, preşedintele CNFIS şi secretarul general al Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR)”, a spus Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti (UB) şi preşedintele consorţiului Universitaria.

Consorţiul universităţilor tehnice, din care face parte şi Universitatea Politehnică din Bucureşti sau cea din Timişoara a transmis: „Astfel de «propuneri» şi «analize», care vizează resetarea aleatorie, fără baze ştiinţifice, a mecanismelor de funcţionare a sistemului de învăţământ din România, nu reprezintă decât încercări de justificare a lipsei de respect faţă de celelalte universităţi şi vizează un singur scop:  atragerea, prin orice mijloace, a unor resurse financiare suplimentare către Universitatea din Bucureşti”.

Deşi are cu 40% mai puţini studenţi decât UB, Politehnica primeşte cu 60% mai mulţi bani de la bugetul de stat, acuză UB, iar Universitatea de Medicină Carol Davila, cu o treime din studenţii UB, primeşte aceeaşi finanţare. Per student, finanţarea la UB este de 2,6 ori mai mică decât la aceste două universităţi, a mai spus Preda.

Replica consorţiului universităţilor de medicină, în care se află cele mai mari facultăţi de medicină din ţară, a fost că nu doar costul per student este relevant în finanţarea universităţilor, ci şi „importanţa socială” a profesiilor şi angajabilitatea.

„Considerăm că subiectul finanţării universităţilor nu trebuie abordat doar prin prisma numărului de studenţi existent într-o universitate sau prin prisma calităţii de excelenţă a unei universităţi. Regăsim excelenţa şi în universităţile tehnice sau medicale, ambele fiind la baza unora dintre domeniile prioritare de dezvoltare ale României, chiar dacă acestea, prin specificul lor de studiu, se clasifică într-o nişă de domeniu mai îngustă cum, la fel de importante sunt şi alte două aspecte: importanţa socială a profesiilor pe care acestea le pregătesc şi, mai ales, angajabilitatea”, scrie, într-un comunicat de presă, consorţiul universităţilor de medicină şi farmacie.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
universitati,
educatie,
puncte,
dezbatere,
lege

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.