De la fermă la furculiţă. Fermierii români pariază pe sistemul integrat de producţie: „Cu cât ajunge mai aproape de consumator, cu atât aduce mai multă valoare în economie”

Autor: Mădălina Panaete Postat la 15 iulie 2022 49 afişări

Sistemul integrat de producţie devine din ce în ce mai apreciat de fermierii români în condiţiile în care tot mai mulţi aleg să treacă de la simpla producţie materie primă, aşa cum sunt carnea, laptele, legumele sau fructele, mai departe către propria fabrică de procesare.

De la fermă la furculiţă. Fermierii români pariază pe sistemul integrat de producţie: „Cu cât ajunge mai aproape de consumator, cu atât aduce mai multă valoare în economie”

Sistemul integrat de producţie devine din ce în ce mai apreciat de fermierii români în condiţiile în care tot mai mulţi aleg să treacă de la simpla producţie materie primă, aşa cum sunt carnea, laptele, legumele sau fructele, mai departe către propria fabrică de procesare.

Mulţi aleg să-şi deschidă chiar propriile magazine. Un exemplu este Agroserv Măriuţa, o fermă cu circa 1.000 de vaci de lapte, care în 2018 a deschis propria fabrică de lactate sub brandul Agroserv Măriuţa. Înainte de a avea propria fabrică, ferma din Drăgoeşti (jud. Ialomiţa) trimitea laptele către cei mai mari procesatori de lapte din România, dar şi în Bulgaria. În sectorul lactate, în sistem integrat mai lucrează şi Teletext (brandul Diami), Carmo Lact Prod (Monor) sau Ferma cu Omenie. Pe de altă parte, în industria cărnii de pui, marii jucători precum Transavia din Alba, Aaylex (CocoRico) din Buzău sau Agricola Internaţional din Bacău cu ajutorul sistemului integrat de producţie au ajuns pe primele locuri în ceea ce priveşte vânzările în acest sector. Însă în sectorul legumelor şi fructelor tot mai mulţi antreprenori îşi fac curaj să treacă de producţia de materii prime la producţia proprie.

Exemple sunt Daniel Guzu, care are livezi de fructe şi propria viţă-de-vie şi a lansat brandurile Ana are (sucuri) şi Domeniile Panciu (vinuri), Ilie Potecaru, care a pus pe piaţă brandul de sucuri de cătină Melissimo, dar şi mai mulţi producători de dulceţuri şi compoturi. De altfel, „farm to fork” (de la fermă la furculiţă n.red.) este un concept promovat de Uniunea Europeană, prin care se doreşte, printre altele, asigurarea unei oferte de produse alimentare suficiente, accesibile ca preţ şi nutritive în limitele planetare, înjumătăţirea utilizării pesticidelor, a îngrăşămintelor şi a vânzării de antimicrobiene, creşterea suprafeţelor de teren destinate agriculturii ecologice, dar şi reducerea pierderilor şi a risipei de alimente. 

Ce spun antreprenorii care au adoptat sistemul integrat de producţie:

Adrian Cocan, director general, Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu Caimac)

Cel mai important este accesul la materie primă, iar pentru noi a fost foarte important să putem avea control asupra calităţii, acesta cred că este principalul avantaj al sistemului integrat de producţie. În momentul în care ai un număr foarte mare de furnizori, mai ales de materii prime, este greu să controlezi calitatea. Şi, în plus, este vorba de economii, de eficienţa pe care o aduce un astfel de lanţ integrat. Cred că acest lanţ de sistem integrat poate aduce un plus de valoare întregii economii, dar doar dacă îl ducem până la capăt, adică valoarea vine cu cât eşti mai aproape de consumator. Este important ca agricultura să beneficieze mai mult de procesare, pentru că să vindem materie primă în străinătate şi să importăm produse finite nu poate să fie profitabil pentru ţară.

Dacian Badea, preşedinte, Fermele Ecologice Silvania

Principalul ajutor al sistemului integrat de producţie este dat clientului. Ca să pui pe masa clienţilor nişte produse mai bune, mai sănătoase, bio, este nevoie de acest lanţ integrat pentru că putem controla calitatea, că în ambalajul finit este un produs de calitate, dintr-un lapte de calitate, de la un animal bine crescut cu furaje de calitate. Nu putem controla alţi furnizori şi cel mai bine e să fii propriul furnizor pe lanţul alimentar. De asemenea, lanţul integrat, lanţul from farm to fork, promovat de UE aduce alte beneficii şi anume poluare mai puţină şi prospeţine mai mare. Nu plimbăm mărfurile prin lume şi astfel poluăm mai puţin. Şi avem siguranţa că nu avem probleme pe fluxul de producţie, aşa cum este apariţia diverselor bacterii în lapte. De asemenea, noi tăiem animalele azi, sunt ambalate şi apoi a doua zi ajung pe rafturile magazinelor. Noi lucrăm doar în sistem ecologic. Animalele sunt crescute în sistem ecologic, culturile vegetale sunt ecologice, procesarea este strict ecologică.

Alexandru Baciu, proprietar, Ferma Baciu

Sistemul integrat este cel mai bun şi cel mai fezabil, numai că fermierul român este decapitalizat pentru că nu a avut acces la bani ieftini. Băncile, până acum 10 ani, nu se uitau la fermierii noştri. Iar acum ca să faci un sistem integrat astfel încât să te poţi lupta cu marile lanţuri de magazine trebuie ca fermierii să se unească, iar fermierii nu vor să se unească din varii motive. Noi lucrăm integrat, avem producţie vegetală, fermă de animale, abator, fabrică, carmangerie, am magazine, restaurant, dar e foarte greu pe segmentul asta, cel mai bine e să fim uniţi mai mulţi şi să cumpărăm clădiri de la marile lanţuri de magazine şi să punem noi marfă pe rafturi.

Dacă ne-am asocia, am putea exporta şi produse finite, nu grâu şi animale vii. Balanţa comercială este dezastruoasă.

Ilie Potecaru, fondatorul companiei Euromellis Natura (Melissimo)

Este obligatoriu să ai sistem integrat pentru că dacă nu reuşeşti să vinzi este o problemă, te poţi bloca, mai ales în domeniul în care activăm noi, în domeniul cătinei. Sunt ani în care cererea este foarte mare, aşa cum au fost ultimii doi ani, dar acum trei ani de exemplu cererea a fost foarte mică şi mulţi au rămas cu cătina în depozite. Or dacă nu ai unde să vinzi este o problemă, mai ales în contextul creşterii preţurilor la energie. Noi vindem în Mega Image, în Carrefour, în Auchan, în benzinării, plus că avem câteva contracte externe precum Emiratele Arabe Unite (nectar), Italia, Franţa şi anul trecut am intrat şi pe piaţa din Germania. Anul acesta, dacă cultura nu va fi afectată de piaţă, vom produce undeva la 20-22 de tone pe hectar de cătină. Cam din 30% din producţie realizăm sucuri.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
productie,
integrare,
sistem,
fermieri,
romani,
ferma

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.