♦ Creditarea nu s-a oprit, dar ritmul de creştere încetineşte, iar companiile sunt mult mai selective în privinţa finanţărilor, orientându-se în principal către capital de lucru şi proiecte de consolidare, nu către planuri agresive de expansiune ♦ Contractarea creditului comercial pune presiune pe cash-flow-ul companiilor, determinând tot mai multe firme să se uite către finanţarea bancară ♦ Băncile observă o maturizare a mediului de afaceri, multe companii având astăzi un management financiar mai disciplinat ♦ Oportunităţile de creştere există în continuare, însă dezvoltarea IMM-urilor depinde tot mai mult de accesul la garanţii, instrumente financiare moderne, educaţie financiară şi capital de risc

Cosmin Bucur, country manager, Ebury

► Cel mai important lucru, dacă facem comparaţia cu situaţia de acum zece ani, este că mentalitatea clienţilor s-a schimbat foarte mult.

► Dacă atunci discuţia era despre alegerea dintre bancă şi fintech, astăzi întrebarea este: „Care este soluţia care îmi rezolvă cel mai bine nevoia?”. Iar răspunsul porneşte întotdeauna de la nevoia clientului.

► Lucrurile s-au schimbat semnificativ, iar companiile se uită din ce în ce mai mult la soluţii care le pot susţine dezvoltarea comerţului internaţional.

► Leul a depăşit în 2026 pragul psihologic de 5 lei pentru un euro şi au existat şi alte mişcări relevante în piaţa valutară. Din acest motiv, acoperirea riscului valutar devine un subiect care nu mai este doar în responsabilitatea trezorierului, ci ajunge tot mai des pe agenda directorului financiar (CFO), deoarece poate influenţa semnificativ profitabilitatea unei companii.

► Nu urmărim un anumit target specific în România, însă rulăm volume de ordinul miliardelor de euro. Ebury e cel mai mare fintech specializat în servicii de plăţi şi schimburi valutare pentru companii din România.

► Zona de plăţi rămâne o componentă esenţială a activităţii noastre. Circa 80% din volumele de schimb valutar pe care le procesăm sunt asociate tranzacţiilor internaţionale.

Valentin Vancea, CEO, Patria Bank

► În primul trimestru al acestui an au fost înfiinţate 38.600 de companii şi au fost radiate sau dizolvate 42.600.

► Dacă raportăm primul trimestru din acest an la dinamica de creditare de anul trecut, la nivelul întregului sistem, observăm o încetinire evidentă. Vorbim de o creştere de sub 2% în acest an, în primul trimestru.

► Am observat şi o accelerare a refinanţărilor de la o bancă la alta.

► Când un client vine şi cere reaşezarea scadenţarului sau perioade de graţie, ştim cu toţii că, practic, vorbim despre o restructurare.

► Este nevoie de programe de garantare.

► Este salutară operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare.

► Au existat discuţii foarte transparente şi apreciem această deschidere din partea Ministerului Finanţelor, inclusiv la nivelul ministrului, al preşedintelui Consiliului de Administraţie al BID şi al conducerii executive, în relaţia cu băncile comerciale.

Alin Latu, country manager Romania&Hungary iBanFirst

► Cred că ultimele două-trei luni de zile au arătat companiilor din România cât de relevant este să aloci mult mai multă atenţie zonei de schimb valutar.

► Avem peste 1.000 de clienţi corporate. Iar motivul principal pentru care cred că ai noştri clienţi vin către noi este că avem o abordare diferită faţă de banking,  mult mai customizată.

► Dacă acum 8-10 ani, când am intrat în zona de fintech în România, problema principală era cea de încredere, pentru că antreprenorii români aveau  puţină încredere în instituţii de plată, acum începem să căpătăm din ce în ce mai multă masă critică de clienţi.

► Mergem către ei, le înţelegem prima dată business-ul şi după aceea încercăm să venim cu o soluţie către ei.

► Volumul de schimburi valutare e mai mic decât volumul de plăţi, ceea ce înseamnă că atunci când companiile încep să ne folosească încep să se gândească la noi mai mult ca la o soluţie de banking şi să ne folosească nu doar pentru plăţile externe, ce şi pentru tranzacţiile de zi cu zi, să ţină fondurile cu noi, să proceseze plăţi în teren de la noi.

► ibanFirst a terminat 2025 cu un total de 2,6 mld. euro în plăţi efectuate de către companiile româneşti şi un volum de 1,6 mld. euro în schimburi valutare

► Ajutăm companiile care încearcă din România să se extindă internaţional prin a facilita încasările plăţilor de la clienţii lor prin canale de plată.

► Pentru noi, focusul va rămâne în continuare să creştem sănătos, să creştem organic. Avem target de a creşte 40% anul ăsta faţă de anul trecut, ceea ce e destul de ambiţios aş zice în contextul actual.”.

► La noi poţi să deschizi conturi în 32 de valute printr-un buton.

► Modelul nostru este unul de volume foarte mari. Cumulăm în momentul de faţă undeva la 30 de miliarde de euro pe care le tranzacţionăm în cele 13 sucursale pe care le avem.Cea mai mare piaţă este Franţa, în care s-a început, după care Olanda, UK şi România, a 4-a piaţa. 

Ştefan Manole, CEO, ProCredit Bank

► Nu ştiu dacă există soluţii miraculoase pentru creşterea IMM-urilor, susţin şi eu că instrumentele de garantare de portofoliu ar fi soluţia relativ uşoară pentru a creşte bancabilitatea companiilor mici

► Întâlnim companii care au un nivel de anxietate ceva mai mare, dar întâlnim şi companii care au păstrat planurile investiţionale.

► Ne-a surprins T1/2026 cu o pondere a creditelor de investiţii de până la 50% în tot ce înseamnă total credite acordate în cursul trimestrului.

► Avem un portofoliu de 500 mil. euro în segmentul de clienţi cu cifră de afaceri până în 10-15 mil. euro maxim. Impresiile sunt balansate.

► În momentul de faţă în Procredit Bank am crescut faţă de finalul anului trecut cu peste 6% până la zi, ceea ce înseamnă o evoluţie conform celor planificate.

IMM

Tiberiu Moisă, director general adjunct – midcorporate şi IMM, Banca Transilvania

► Pe măsură ce mergi către firme mai mici şi te uiţi mai atent la afacerile de tip IMM, starea de spirit a antreprenorilor şi a fondatorilor are o influenţă mult mai mare în deciziile de investiţii.

► Tot ce se întâmplă astăzi ca trend, catalizat de tehnologie, complică interacţiunile pe care le avem unii cu alţii.

► Înainte, ca IMM, când luai un credit de la bancă, aveai posibilitatea să discuţi cu un analist, cu cineva care se ocupa de tine şi de acolo îţi luai primele tale sfaturi de educaţie financiară sau, mai bine spus, de educaţie de business.

► Astăzi, aceste interacţiuni se eficientizează, se şi democratizează, deci accesul este mult mai larg pentru aproape orice categorie de companie, indiferent de dimensiune.

► Nu cred că avem o problemă de instrumente, însă aceste interacţiuni valoroase pentru oameni dispar, pentru că sunt înlocuite de aplicaţii digitale, totul merge mult mai rapid.

Gabriel Pralea, sales and distribution director & transformation orogram business director, CEC Bank

► Creditul comercial, care este în prezent semnificativ mai mare decât creditul bancar, începe să se contracte. Numerarul circulă mai greu, termenele de plată se scurtează, apar întârzieri, ceea ce pune presiune pe cashflow şi îndreaptă atenţia către creditul bancar.

► 40.000 de IMM-uri s-au închis în T1, iar cifra pentru întregul interval 2024-2025 a fost de circa 80.000. Ne putem gândi la o accelerare a ritmului în care dispar IMM-urile din România.

► La nivelul anului trecut şi acum doi ani, rata era undeva în jurul a 10%. De altfel, observăm că durata medie de viaţă a companiilor nu depăşeşte cinci ani.

► Companiile mari au învăţat să privească lucrurile aproape la fel ca o bancă. Dacă ar fi să vorbim despre un plan de ţară pentru IMM-uri, acesta ar trebui să includă instrumente care să le ajute să înţeleagă mai bine mecanismele financiare.

► La nivelul CEC Bank am observat o tendinţă clară: solicitările pentru capital de lucru au crescut pe fondul restrângerii creditului comercial, în timp ce creditele pentru investiţii sunt orientate mai degrabă către consolidare decât către proiecte ambiţioase de creştere.

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR

► Dacă vorbim despre gradul de îndatorare, aş îndrăzni să spun că gradul de îndatorare este mai mic procentual vorbind, adică avem o maturitate mai mare a companiilor şi o înţelegere mai bună asupra modului în care folosesc instrumente de finanţare. Deci nu mai vedem acel tip de încărcare pe care îl vedeam în 2012-2014 cu un volum de datorie absolut nesustenabil.

► În schimb, problema mai mare este capacitatea de a performa a acestor companii. Mai exact, dacă aceste companii mai au capacitatea să crească şi să producă plusvaloare.

► Ce e nou este că vedem un trend de degradare mai degrabă lent decât rapid a sănătăţii per total a acestor companii.

► Am spus tot timpul că numărul de proceduri în sine, pe de o parte, nu este alarmat, pe de altă parte, nici nu este neapărat un indicator care să spună pe loc ce se întâmplă, pentru că ai un „lag” acolo până ajungi într-o fază de procedură.

► Încă suntem foarte departe de cifrele pe care le vedeam în 2012, vârful efectiv în procedură a fost în 2014, cam acela a fost „lag-ul”. Statistic, ai avut cele mai multe proceduri doi ani mai târziu.

► Vedem o creştere vertiginoasă în ceea ce priveşte companiile mari. Vorbim aici de companii peste 1 mil. euro sau peste 4 mil. euro, unde am avut mult mai multe decât anul trecut, efectul fiind în T1 mai ales anul acesta vorbesc acum. Deci se vede. Domeniile sunt aceleaşi.

Felix Daniliuc, director executiv IMM, BRD

► Nu pot spune că observăm un regres sau o contracţie a creditării. Interes există în continuare. Evident, într-un context precum cel actual, atât noi, cât şi clienţii noştri privim diferit procesul de finanţare şi modul în care trebuie gestionat riscul.

► Pe segmentul companiilor cu afaceri sub 5 mil. euro observăm o tendinţă de amânare a investiţiilor şi de conservare a nivelului actual de business. Este un comportament de înţeles.

► Companiile preferă să amâne investiţiile, iar accentul cade pe menţinerea relaţiilor cu clienţii mari şi pe optimizarea fluxurilor de numerar. Acesta este, de fapt, principalul lor interes în această perioadă.

► Dacă vorbim despre IMM Invest, lucrurile arată bine atât din punct de vedere al volumelor, cât şi al numărului de finanţări acordate.

► Rata de default este atât de redusă încât aproape că nici nu merită menţionată.

Andrei Cionca, CEO şi co-fondator, Impetum Group

► Este mult mai mult loc pentru tranzacţii mai mici şi mai numeroase decât pentru puţine tranzacţii foarte mari, atunci când vorbim despre equity.

► Acest lucru ar ajuta inclusiv băncile, din perspectiva balance sheet-urilor, pentru că aici este şi cea mai mare expunere numerică a lor. Aici este, de fapt, zona cu adevărat mare de potenţial a economiei româneşti.

► Companiile foarte mari au deja acces destul de facil la capital sau, în unele cazuri, nici măcar nu mai au nevoie de capital.

► Acum doi ani, în România, indicatorul investiţiilor private raportate la PIB era de trei ori mai mic decât media Europei Centrale şi de Est, iar media Europei Centrale şi de Est era de cinci ori mai mică decât media UE.

► Practic, indicatorul României era de 15 ori mai mic decât media Uniunii Europene.  În ultimii doi ani am reuşit să ridicăm acest indicator la nivelul Europei Centrale şi de Est. Cu toate acestea, suntem încă de cinci ori sub media Uniunii Europene.

Florin Ilie, deputy CEO, head of business banking, ING

► După experienţa crizelor anterioare sau a presiunilor anterioare, firmele s-au maturizat semnificativ pe partea de management financiar. Băncile sunt mult mai înţelepte decât pe vremuri, sunt mult mai stabile comercial în relaţia cu clientul.

► Vedem o creştere, aş zice 10% plus net vorbind, profilul de risc nu s-a înrăutăţit, dar există, evident, diferenţe de la client la client, de la sector la sector, diferenţele cele mai mari nu se văd neapărat între segmentele de clienţi, cât mai ales între companii.

► Creditul furnizor în România este pe bilanţul firmelor cam de două ori mai mare decât creditul bancar. Şi întrebarea este ce lipseşte?

► În subsidiarul întrebării, de fapt, este cum am putea creşte finanţarea bancară, care probabil ar putea şi suplini partea cealaltă de credit furnizor.

► Este vorba de garanţii, cred că suntem toţi aliniaţi aici, nu e vorba de costul finanţării în sine, cât mai degrabă este vorba despre disponibilitatea garanţiilor.

Andrei Burz-Pînzaru, partener, Reff&Asociaţii I Deloite Legal

► Pe măsură ce inteligenţa artificială se extinde în sistemul financiar, provocările nu mai ţin doar de tehnologie, ci şi de reguli, responsabilitate şi control. Băncile trebuie să identifice toate zonele în care AI este utilizată şi să implementeze mecanisme clare de guvernanţă, inclusiv pentru soluţiile furnizate de parteneri externi.

► Este posibil să foloseşti inteligenţă artificială fără să îţi dai seama, poate prin intermediul unui furnizor care a integrat AI în propriile soluţii. Avem de-a face cu o provocare de reglementare foarte importantă pentru toată lumea.

► Am auzit deja despre impactul pe care inteligenţa artificială îl va avea din perspectivă operaţională şi a proceselor. Vedem însă un impact semnificativ şi din punct de vedere al reglementării. Ştim deja – iar eu sunt unul dintre cei care spun că Europa poate reglementează uneori excesiv – şi privim cu o oarecare invidie spre SUA, care par să încurajeze mai întâi inovaţia şi experimentarea, iar abia apoi să reglementeze.

► Europa este diferită. Cred însă că, atunci când vine vorba despre inteligenţa artificială, Europa a procedat corect şi sunt convins că şi alte ţări îi vor urma exemplul. Europa a fost prima care a reglementat AI-ul şi a oferit un cadru legislativ cuprinzător.

► Nu este perfect şi nici nu putea fi perfect, pentru că inteligenţa artificială este un domeniu atât de nou încât o reglementare impecabilă nu ar fi fost posibilă.

► Totuşi, acest cadru stabileşte regulile jocului pe care nu doar băncile, ci în special băncile, trebuie să le aibă în vedere. Asta înseamnă că toată lumea trebuie să înţeleagă că inteligenţa artificială nu este doar o problemă de tehnologie, nu este doar responsabilitatea departamentului IT sau a celui de business, ci şi o chestiune de conformitate şi guvernanţă.

Cătălin Leonte, director general, FNGCIMM

► Începând de anul trecut am început să facem o dezvoltare de produse în nume şi cont propriu.

► La nivel european, nu se mai doreşte să se recurgă la granturi. Ele au creat o apetenţă  pentru credite ieftine, care au distorsionat piaţa. Se lasă aceste programe la nivel guvernamental.

► De multe ori suntem confundaţi cu o firmă care dă credite, or noi nu dăm credite, noi suntem o instituţie care dăm doar garanţii. 

► La începutul trimestrului III vor fi operaţionale fonduri de circa 270 mil. euro, pe care le vom gestiona pe mai multe zone, pe dezvoltare şi inovaţie. De asemenea, pe zona de economie socială.

► Pe toate programele sunt circa 33.000 companii care au încă un sold de 31 mld. lei, la începutul anului. Acum a scăzut la 20 mld. lei.

Jean Philippe Talec, deputy CEO, BRD

► Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piaţa românească, deoarece vedem că schimbarea competenţelor, în contextul AI, nu s-a produs încă. Se va întâmpla. Dar astăzi, dacă vreau să recrutez acele profiluri, este foarte dificil de găsit. Iar asta înseamnă că, dacă nu le găseşti pe piaţa românească, le cauţi în altă parte. Pentru că trebuie să mergem înainte.

► Putem găsi oameni foarte talentaţi. Dar când ajungi la profiluri mai specializate,  oameni de ştiinţă a datelor, AI, oameni care ştiu să promoveze şi să pună în loc o guvernanţă, piaţa devine mai restrânsă. Şi cred că toată lumea caută exact acelaşi profil. Iar cererea depăşeşte cu mult oferta astăzi.

► Impactul AI va fi imens, va fi resimţit puternic în echipele de tehnologie. Practic, modul în care dezvoltăm software se va schimba dramatic odată cu AI.

► Următoarele mari schimbări vor fi la nivelul proceselor. Şi aici vedem că trebuie să ne gândim cum gestionăm procesul end-to-end în bancă”.

Cosmina Marinescu, CEO, KRUK România

► În cazul nostru, marea majoritate a portofoliilor achiziţionate sunt formate din credite de consum negarantate. Evident, structura diferă în funcţie de banca de la care este cumpărat portofoliul.

► Zona corporate este un segment pe care l-am abordat până acum într-o măsură redusă, însă este o piaţă importantă şi reprezintă o direcţie de dezvoltare pe care ne dorim să o explorăm mai mult în viitor.

► Rata creditelor neperformante (NPL) a ajuns în februarie 2026 la 2,83%, faţă de 2,69% anul trecut. Aşteptarea noastră pentru următoarele 12-24 de luni este ca această rată să crească şi să se situeze între 3,5% şi 5%.

► Mă bazez pe faptul că deja ne aflăm într-o recesiune tehnică, pe creşterea numărului de disponibilizări şi pe contextul economic general.

► De aici vine şi aşteptarea noastră că rata creditelor neperformante va creşte. Nu la nivelurile din perioada respectivă, pentru că am învăţat multe din criza precedentă, însă pot spune că valoarea investiţiilor în această piaţă rămâne una consistentă.

► Citeam datele Inspecţiei Muncii, potrivit cărora în primul trimestru al acestui an au fost disponibilizate 40.000 de persoane, de trei ori mai multe decât pe întreg parcursul anului 2024. Luăm în calcul şi deficitul bugetar, criza politică şi cred că ar trebui să ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în 2008, când, în timpul crizei financiare, rata NPL a ajuns la aproape 22%.

► În 2024, preţul mediu de achiziţie a fost de circa 37% din valoarea portofoliului. Anul trecut am ajuns la 44%, cu menţiunea că au existat şi portofolii mai „fresh”, cum le numim noi, pentru care am plătit chiar şi 60% din valoarea nominală.

► Avem la dispoziţie cel puţin aceeaşi capacitate investiţională, de peste 100 mil. euro, pe care o putem utiliza pentru achiziţia de portofolii.

► Anul trecut am cumpărat circa 70% din volumele scoase la vânzare pe piaţă. Totuşi, nivelurile de preţ la care s-a ajuns sunt foarte ridicate, motiv pentru care suntem extrem de atenţi atât la oportunităţile pe care le analizăm, cât şi la investiţiile pe care le realizăm.