♦ Odată cu anunţarea unui nou pachet economic pentru Polonia la începutul acestui an, noul guvern al ţării condus de premierul Donald Tusk a subliniat că dereglementarea rămâne una dintre priorităţile sale.

Polonia se doreşte a fi liderul Europei la capitoul debirocra­tizare, iar succesul său în acest sens ar putea servi drept inspiraţie pentru întregul continent în implementarea unor îndelung aşteptate reforme pentru companii, a subliniat Tusk.

În acest demers, premierul polonez a ales calea inedită şi controversată expe­rimentată de preşedintele Donald Trump în America cu miliardarul Elon Musk, desemnându-l pe Rafal Brzoska, fondator şi CEO al companiei de curierat InPost, compania poloneză cu cea mai accelerată extindere pe piaţa vest-europeană, să pregătească recomandări pentru debirocratizarea economiei polo­neze. Sarcina acestuia? Să recomande schimbări menite să simplifice reglemen­tările şi să sporească eficienţa economiei poloneze.

„Nu-mi pot imagina că această dereglementare, care ar trebui să facă viaţa mai uşoară şi să creeze mai mult spaţiu pentru antreprenorii polonezi, este doar un proces birocratic“, a declarat Tusk, explicându-şi decizia de a desemna un antreprenor în acest rol.

Fondată în 1999, InPost a obţinut un succes uriaş, devenind una dintre cele mai mari companii de curierat de pe piaţa poloneză şi deja al treilea operator logistic din punctul de vedere al livrărilor directe din e-commerce către consumator pe nouă pieţe europene. Soluţiile inovatoare, cum ar fi instalarea unei reţele naţionale de lockere, au jucat un rol semnificativ în succesul acesteia.

Tusk a sugerat ca Brzoska şi alţi lideri de business să pregătească recomandări iniţiale pentru modificări care nu au nevoie de legislaţie, arătând că vrea politici precise şi creionate cu grijă de lideri de business, nu de birocraţi.

„Provocare acceptată“, i-a răspuns Brzoska imediat lui Tusk. „Voi face totul pentru a uni comunitatea de business şi, împreună cu politicieni din toate partidele, guvern, funcţionari publici şi organizaţii sociale, să pregătim propuneri concrete pentru reforme de dereglementare“.

Donald Tusk, premierul Poloniei: „Nu-mi pot imagina că această deregle­mentare, care ar trebui să facă viaţa mai uşoară şi să creeze mai mult spaţiu pentru antreprenorii polonezi, este doar un proces birocratic.

Echipa condusă de Brzoska a împărţit propunerile formulate ulterior în schimbări de reglementări, de legi, schimbări aduse reglementărilor UE şi proiectelor de dezvoltare. Până în martie, grupul său de lucru, alcătuit din cadre universitare, foşti oficiali şi lideri de business, redactaseră deja 230 de propuneri de schimbări. Grupul a vizat 30 de domenii tematice, de la instanţe şi taxe, la energie şi apărare, legislaţia fiind promulgată prin parlament, fie schimbată prin decret pentru reformele mai mici.

Brzeska a creat şi un website, SprawdzaMY.com, unde oamenii îşi pot adăuga ideile şi vota cu privire la schim­bările pe care şi le doresc cel mai mult.

Wojciech Kostrzewa, din echipa lui Brzoska, a evidenţiat trei obiective mari: simplificarea sistemului juridic, simplifi­carea reglementărilor fiscale, şi trans­formarea tranziţiei Poloniei dinspre cărbune într-un proces mai prietenos cu mediul de business.

Iniţiativa de dereglementare a Poloniei nu are legătură doar cu eficienţa, ci şi cu rezilienţa. În contextul războiului din Ucraina, unele dintre propuneri sunt menite să crească participarea sectorului privat la producţia din apărare.

Însă la finalul lunii aprilie, Brzoska a anunţat că se retrage din mai din rolul său de reprezentant al antreprenorilor polonezi în echipa de dereglementare a guvernului. Acesta a declarat în cadrul unui interviu că deşi InPost nu a suferit în cele 100 de zile ale sale în serviciul public, niciun business nu poate prospera pe termen lung în lipsa unui leadership puternic.

În momentul respectiv, şeful InPost a declarat că în opinia sa reglementările poloneze favorizează companiile străine în detrimentul celor locale.

Anunţul său privind retragerea din echipa de debirocratizare a declanşat un val de comentarii online, unii suspectând să exitul său ar avea legătură cu fricţiunile dintre grupul de lucru şi guvern.

Echipa de 600 de experţi a lui Brzoska a înaintat aproximativ 500 de propuneri, incluse în 175 de proiecte de lege, aproape 20 fiind promulgate de către preşedinte. Deşi Brzoska a decis să se retragă, acesta a declarat că va continua să susţină iniţiativa.

În timp ce unii au privit efortul de dereglementare condus de Brzoska drept o „fereastră de oportunitate“, alţii i-au adus critici dure.

Cele mai populare propuneri

Propunerile se referă la o gamă largă de subiecte, de la regimul fiscal din Polonia, la cozile lungi din faţa cabinetelor medicilor, la conţinutul facturilor la energie ale polonezilor sau modul de emitere a certificatelor de handicap. Multe sunt modificări extrem de specifice dificil de înţeles de către cei care nu sunt familiari cu subiectul, în timp ce o parte semnificativă reprezintă încercări de a face viaţa antreprenorilor mai uşoară în relaţia cu autorităţile fiscale. Cele de mai jos sunt unele dintre cele mai importante şi populare:

► Creşterea numărului de interpretări generale emise de Ministerul de Finanţe

► Introducerea unei obligaţii pentru autorităţile fiscale de a respecta deciziile Curţii de Justiţie a UE favorabile contribuabililor

► Aplicarea principiului „UE plus zero“ (fără legislaţie naţională suplimentară pe lângă directivele UE)

► Preluarea de către autorităţile de stat în mod automat a informaţiilor legate de cetăţeni din bazele de date existente fără să fie nevoie ca cetăţenii să le depună de fiecare dată când interacţionează cu instituţiile

► Reducerea la jumătate a frecvenţei inspecţiilor comerciale

► Eliminarea verificărilor periodice pentru emiterea certificatelor de handicap pentru persoane cu probleme pe termen lung

► O „vacatio legis“ de 12 luni pentru a acorda antreprenorilor mai mult timp să-şi adapteze afacerile la noile schimbări legislative

► Prezumpţia de nevinovăţie pentru contribuabili în interacţiunile cu autorităţile fiscale (acestea din urmă trebuind să fie responsabile pentru dovedirea vinovăţiei, nu contribuabilii să-şi dovedească nevinovăţia)

Aprecieri şi critici referitoare la propunerile de dereglementare înaintate

Propunerile depuse de echipa condusă de Musk al Poloniei au fost întâmpinate cu aprecieri, dar şi multe critici.

„În cei 35 de ani de experienţă profesională, este a treia oară când asist la un astfel de nivel de entuziasm şi angajament din partea antreprenorilor şi altor persoane“, a declarat Wojciech Kostrzewa, preşedinte al Mesei Rotunde de Afaceri Poloneze şi membru al comitetului SprawdzaMY, pentru Balkan Insight. „În SUA şi într-un final în Europa, asistăm la o deschidere faţă de această discuţie privitoare la dereglementare şi simplificarea mediului în care operează antreprenorii“. Potrivit acestuia, propunerile ar trebui să ducă la o „simplificare a relaţiei dintre cetăţeni şi administraţia publică, la o revenire la bunul simţ“.

O interpretare alternativă este oferită de critici ca Jan Oleszcuk-Zygmuntowski, economist la Universitatea Kozminski din Varşovia. „Toate propunerile referitoare la impozitare vor ajuta companiile de nivel mediu din Polonia care nu sunt atât e bune la evitarea taxelor ca marile corporaţii – cele mari ştiu cum s-o facă“. Acesta adaugă că propunerile sunt atât de specifice, încât sunt redactate probabil de lobbişti.

Potrivit lui Norbert Kusiak, şeful Departamentului de Politică Economică la OPZZ, cel mai mare sindicat din Polonia, unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte priveşte un set de propuneri care ar urma să slăbească poziţia autorităţilor fiscale sau organismelor de stat în relaţie cu businessurile. Acestea includ reducerea frecvenţei verificărilor la companii de către autorităţile fiscale cu 50%, accelerarea termenelor limită legate de rambursarea TVA şi plasarea poverii dovedirii eventualelor delicte fiscale pe umerii autorităţilor. Kusiak este unul dintre puţinele persoane din ţară care monitorizează toate propunerile, exprimând mai apoi opinii privitoare la acestea.

Acesta spune că sindicatul OPZZ a acceptat invitaţia comisiei lui Brzoska după o analiză atentă, considerând că este esenţial ca perspectivele muncitorilor să fie reprezentate în orice proces condus de lideri de business.

„În opinia noastră, reformarea legislaţiei de afaceri, pentru că aici este focusul, fără participarea sindicatelor, ar putea rezulta în schimbări de care beneficiază doar businessurile. Aceasta ar putea duce la liberalizarea excesivă a legislaţiei muncii sau flexibilizarea codului muncii“, consideră Kusiak.

OPZZ critică de asemenea ideea reducerii frecvenţei verificărilor la companii. ìÎntrebarea este: sunt aceste inspecţii cu adevărat o povară pentru antreprenori? Până la urmă, scopul lor este nu să facă viaţa grea companiilor, ci implementarea reglementărilor“, remarcă Kusiak.

Acesta argumentează că, dimpotrivă, controalele sunt prea puţine.

Pentru sceptici ca Oleszcuk-Zygmuntowski de la Universitatea Kozminski, întreaga iniţiativă are o tentă politică. „Tusk l-a desemnat pe Brzoska să vină cu propuneri de dereglementare pentru că avea nevoie de ceva nou şi interesant pentru campania electorală“, potrivit acestuia.

„Sunt sceptic că aceste propuneri vor schimba atât de multe pe cât se aşteaptă“, adaugă economistul.

Kusiak se aşteaptă la rândul său ca unele dintre propuneri să fie respinse în ultimă instanţă de ministerul de finanţe din cauza costurilor ridicate la buget. Totuşi, acesta consideră că dereglementarea este un subiect important şi că ar trebui să se facă schimbări cu consultări publice mai ample decât în prezent.

Cel mai bine ar fi să se creeze legislaţie bună de la bun început, concluzionează acesta.

Cine este Rafal Brzoska, miliardarul care conduce gigantul polonez InPost, supranumit Elon Musk al Poloniei

Rafal Brzoska, şeful gigantului polonez InPost, a fost ales la începutul acestui an de premierul polonez Donald Tusk să se ocupe de iniţiativa de debirocratizare a ţării. Echipa de 600 de experţi a acestuia a înaintat aproximativ 500 de propuneri, incluse în 175 de proiecte de lege, aproape 20 fiind promulgate de către preşedinte. Deşi Brzoska a decis să se retragă în mai, acesta a declarat că va continua să susţină iniţiativa.

La vârsta de 48 de ani, Rafal Brzoska a cucerit deja sectorul european de logistică. Şeful InPost, compania poloneză cu cea mai alertă extindere pe pieţele vest-europene, a făcut avere exploatând o slăbiciune din sectorul de e-commerce, cu clienţii aşteptând adesea ore întregi până la sosirea livrărilor.

În 2021 a primit titlul de antreprenorul anului în Polonia de la EY. InPost, o companie de 7,5 miliarde de dolari care s-a extins din Polonia în Marea Britanie, Franţa şi alte pieţe din Europa, având ambiţii să meargă şi în SUA, a înfiinţat o reţea de lockere automate, care le permit clienţilor să-şi ridice comenzile şi să trimită colete când le este convenabil, aceştia nemaifiind nevoiţi să aştepte după curieri.

Potrivit money.pl, Rafal Brzoska a început prin a distribui pliante. În cele mai grele momente ale vieţii sale, a avut zece cereri de faliment în aşteptare. Astăzi, este unul dintre cei mai bogaţi polonezi, iar compania pe care o conduce îşi propune să concureze cu DHL din Germania.

Brzoska este unul dintre puţinii polonezi a căror avere netă depăşeşte 1 miliard de dolari. Conform revistei Forbes, este vorba de 4,52 miliarde de zloţi.

Brzoska a crescut în Zawada Ksiaseca, un sat de lângă Raciborz. A studiat economia la Cracovia. Şi-a început prima afacere într-un cămin studenţesc din cartierul rezidenţial Zlota Jesien. „Am cheltuit ultimii 500 de zloţi pe care-i mai aveam pe o reclamă fără acordul partenerilor mei. Şi aşa a început totul“, spune acesta.

În timp, a apărut ideea unei companii de servicii poştale care să concureze cu compania care deţinea monopolul pe această piaţă, Poşta poloneză. Îşi aminteşte de 2015 ca fiind cel mai prost an din viaţa lui. „Am luat împrumutui pentru a-mi plăti facturile. Mi-am ipotecat casa“, poveşteşte Brzoska.

În 2024, grupul InPost a generat venituri de 10,9 miliarde de zloţi (2,54 miliarde de euro), cu un EBITDA ajustat de 3,6 miliarde de zloţi.

„Îmi doresc să fiu numărul unu în Europa. Eficienţa noastră este, în medie, de opt ori mai mare decât cea a unui curier DHL care livrează doar colete la domiciliu“, declară acesta.

Iar Brzoska are în plan ambiţii impresionante. Compania ar putea cheltui peste 1 miliard de euro în acest scop. InPost, prezentă pe nouă pieţe din Europa, intenţionează să se extindă pe alte şase pieţe de pe continent. Compania pariază pe o creştere explozivă a cererii de livrări în Marea Britanie pentru a-şi continua expansiunea la nivel european. Aceasta a achiziţionat recent firma britanică de livrări Yodel. Cu aceasta şi achiziţia anterioară a Menzies Distribution, InPost este pe cale să devină a treia cea mai mare companie independentă de servicii de livrări din UK.

Rafal Brzoska a lansat de asemenea recent un proiect care ar putea schimba vieţile a mii de oameni. InPost a lansat o iniţiativă la nivel naţional care depăşeşte cu mult logistica: lockerele companiei vor fi echipate cu defribilatoare AED.