Săptămâna trecută SUA au făcut o demonstraţie de forţă în Balcani, chiar la graniţele UE: după multe amânări au aplicat sancţiuni princi­palului furnizor de petrol şi de gaze al Serbiei, compania NIS, pentru că aceasta încă aparţine colosului rus Gazprom Neft. Nimeni nu mai vrea să aibă de a face cu ea. Croaţia a întrerupt furnizarea de ţiţei.

De asemenea, Visa şi alte companii de plăţi occidentale şi-au retras serviciile de la benzină­riile NIS. Dacă Washingtonul nu revine asupra deciziei, Serbia, care nu face parte din UE şi nici din NATO, riscă să intre într-o criză de carburanţi sau cel puţin să-şi crească vulnera­bilităţile. Dar la ce se întâmplă acolo ar trebui să fie atentă toată Europa. Sancţiunile ameri­cane aplicate NIS pot fi un avertisment pentru Ungaria, care importă gaze şi petrol din Rusia, şi poate chiar şi pentru guvernele care deschid larg braţele investitorilor chinezi.

Serbia este o redută europeană a com­paniilor chinezeşti. După bombarda­rea Belgradului de către aviaţia NATO în 1999 în cadrul cam­paniei contra armatei iugoslave pentru a stopa războiul din Kosovo, SUA nu sunt iubite în Serbia, sentiment întreţinut de atunci de liderii ţării.

De asemenea, Serbia a fost îndepărtată de conducătorii ei de Uniunea Europeană şi apro­pia­tă de China până-ntr-acolo încât cele două naţiuni au devenit nu doar „prietene“, ci şi „surori“.

Companiile chi­nezeşti investesc masiv în industria din Serbia. NIS este element esenţial în sectorul energetic sârb, alimentat cu energie rusească. Orice investitor în industrie caută în primul rând stabilitate energetică. SUA sunt în război pentru supre­maţie tehnologică şi energetică cu China şi vor să forţeze mâna Moscovei să înceteze focul în Ucraina.

Situaţia din Serbia arată şi cum evoluează alianţele şi dependenţele în Balcani şi în veci­nătate, dar şi riscurile pentru securitatea ener­getică. În urma sancţiunilor, Croaţia a blocat fur­nizarea de petrol către Serbia printr-un oleo­duct care trece pe teritoriul ei, fapt sancţionat de Ungaria prin ministrul de externe Peter Szijjarto. MOL, cea mai mare companie de petrol şi rafinare maghiară, a anunţat, ca răs­puns, că va majora exporturile de petrol către Serbia. Szijjarto s-a gră­bit să sublinieze ro­lul major jucat de MOL în aprovizionarea cu ţiţei şi carburanţi a statului vecin, dar a avertizat că petrolul furnizat de companie nu este suficient pentru a com­pen­sa ce se pierde prin restricţiile din Croaţia.

Ministrul maghiar a insistat şi pe faptul că si­tuaţia evidenţiază riscurile create de depen­denţa de o singură sursă. „Trebuie să avem rute multiple, sigure, pentru a ne proteja sursele de energie“, a spus el. Ungaria are relaţii tensio­nate cu Croaţia printre altele tot din cauza aprovizionării cu petrol printr-un oleoduct care trece pe teritoriul croat.

Legat de Serbia, prin ministrul economiei Ante Šušnjar, Croaţia s-a oferit să cumpere ea rafinăria de petrol a NIS dacă asta ar ajuta la retragerea sancţiunilor americane. Belgradul a răspuns cu contraoferta de a cumpăra opera­torul reţelei de electricitate din Croaţia şi a conductei de petrol JANAF. A fost, de fapt, un schimb de ironii. Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, obişnuieşte să acuze Zagrebul de o „revoluţie colorată“ care are ca scop înlătu­rarea lui de la putere.

NIS, compania sârbă, îi are printre acţionari pe Gazprom Neft (44,9%), Gazprom (11,3% - dar nu direct, ci printr-o subsidiară) şi guvernul sârb (29,9%). Aceasta operează singura rafinărie a Serbiei şi acoperă aproape 80% din nevoia de carburanţi. O mare parte din aprovizionarea cu petrol se face prin conducta JANAF. Vucic a asigurat că ţara are suficiente rezerve de petrol pentru ca rafinăria să funcţioneze normal până la 1 noiembrie. SUA au pus NIS pe lista cu sancţiuni în ianuarie ca parte a ofensivei contra surselor de bani ale Moscovei după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. Compania sârbă a fost scutită de aplicarea lor de mai multe ori.

Între timp, Vucic a încercat câteva manevre pentru a scoate NIS de sub influenţa rusească, dar nu a insistat prea mult. Ca şi Ungaria, Serbia are o dependenţă puternică de gazele ruseşti. Un contract de aprovizionate semnat în 2022 cu Gazprom este pe cale să expire, iar Belgradul a anunţat că va semna în curând unul nou. Deşi a condamnat invazia rusească din Ucraina, Serbia nu s-a alăturat eforturilor SUA şi UE de a sancţiona statul atacator. Acum, sancţiunile asupra NIS pot avea efecte în toată economia sârbă, de la transport la agricultură.

În plus, după cum a spus şi Vucic, nicio bancă nu va risca să facă afaceri cu această companie cu 13.500 de angajaţi şi peste 400 de benzinării în Serbia şi în regiune, inclusiv în România. NIS contribuie cu 12% la bugetul Serbiei şi cu 7% la PIB. Pentru MOL, criza sârbă poate deveni o oportunitate. Gigantul maghiar are 65 de benzinării în Serbia şi este pregătită să acapareze din cota pe care o are NIS de pe piaţa sârbă a carburanţilor. Nu doar sancţiunile americane complică situaţia economică a Serbiei. Vucic a avertizat că tarifele introduse recent de UE pe importurile de oţel vor lovi Serbia, unde compania chineză Hbis Group deţine oţelăria Smederevo, care are 5.000 de angajaţi. De altfel, companiile industriale chinezeşti îşi construiesc o bază puternică de producţie în Serbia, atrase de subvenţiile oferite de guvern şi de alte facilităţi, cum ar fi terenuri. Cele mai multe dintre cele mai noi investiţii industriale străine din Serbia sunt chinezeşti.