Brutăria pariziană Maison Theverin a câştigat în 2026 locul al treilea în competiţia ce desemnează cel mai bun croissant cu unt din Paris şi împre­jurimi (Grand Paris), scrie site-ul sortiraparis.com. La prima vedere, nimic nu ar recomanda acest spaţiu de doar câţiva metri pătraţi, aflat în apro­piere de inima Parisului - Île de la Cité, dar ascuns între baruri/cafenele mult mai impunătoare. Pare o simplă brutărie de cartier. Sigur, la o a doua privire vezi că pe geam stă afişată cu mândrie o foaie care spune că localul a primit „medalia de bronz“ în competiţia care caută cel mai bun croissant din Paris. Dar cam atât.

♦ Un croissant cu unt costă între 1,35 şi 1,5 euro la Paris, în timp ce preţul unei baghete simple variază între 1,1 şi 1,3 euro ♦ Datele au fost culese de ZF de la circa 10 brutării independente, aflate în diferite cartiere din Capitala Franţei ♦ În Bucureşti, brutăriile artizanale afişează preţuri mai mari de atât, iar antreprenorii din spatele acestor businessuri spun că există explicaţii ♦ Care sunt acestea?

Brutăria pariziană Maison Theverin a câştigat în 2026 locul al treilea în competiţia ce desemnează cel mai bun croissant cu unt din Paris şi împre­jurimi (Grand Paris), scrie site-ul sortiraparis.

com. La prima vedere, nimic nu ar recomanda acest spaţiu de doar câţiva metri pătraţi, aflat în apro­piere de inima Parisului - Île de la Cité, dar ascuns între baruri/cafenele mult mai impunătoare. Pare o simplă brutărie de cartier. Sigur, la o a doua privire vezi că pe geam stă afişată cu mândrie o foaie care spune că localul a primit „medalia de bronz“ în competiţia care caută cel mai bun croissant din Paris. Dar cam atât.

La interior găseşti câteva sortimente de prăji­turi şi ai zona de patiserie-brutărie, cu alte câteva sortimente. Nu prea multe. Aici, un croissant cu unt (cel premiat) costă 1,35 euro (7,1 lei), iar o baghetă simplă (mai există şi varianta traidition) e 1,1 euro (5,8 lei).

Preţurile nu sunt prea diferite faţă de alte locuri din oraş. Din centrul oraşului, mai exact. Şi nu orice oraş, ci unul dintre cele mai vizitate din lume, cu mai bine de 37 de milioane de oaspeţi în 2025. Spre comparaţie, toată România a primit de peste cinci ori mai puţini.

În pofida popularităţii oraşului, care ar fi putut justifica creşteri de preţuri, un croissant cu unt costă între 1,35 şi 1,5 euro la Paris, în timp ce preţul unei baghete simple variază între 1,1 şi 1,3 euro. Datele au fost culese de ZF de la circa 10 brutării aflate în diferite cartiere din Capitala Franţei. În Bucureşti, brutăriile artizanale afişează preţuri mai mari de atât – de multe ori duble, iar antreprenorii din spa­tele acestor businessuri spun că există explicaţii.

Care sunt acestea?

„Aproape tot ce e necesar pentru realizarea acestor produse vine din import, mă refer la unt, făină, etc. Francezii au aşadar preţurile de «acasă», iar ale noastre au adaosuri“, spune Andreea Tătar, cea care alături de soţul său, Robert, deţine brutăria Holy Bakery. Cei doi antreprenori au revenit în România pentru a-şi deschide acest business, după ce au locuit o perioadă în Spania. Acest lucru se întâmpla în 2022.

Andreea Tătar recunoaşte că preţurile sunt mai mari în România şi nu doar la croissante cu unt sau baghetă - cele două elemente specifice bucă­tăriei franţuzeşti. Şi cafeaua are preţuri similare sau chiar mai mari aici decât în alte ţări. Motivele pe care ea le expune sunt multiple – de la taxele locale şi la birocraţia autohtonă, până la majorările succe­sive de taxe şi impozite, inclusiv TVA.

„Din păcate, cu tot ce se întâmplă acum în economie, preţurile vor mai creşte. Noi aici avem două crize, deci nu putem compara situaţia locală cu cea din Franţa. Suntem două ţări diferite, cu gestiuni şi culturi diferite.“

De ce ţinem cont?

Preţul unui croissant sau al unei baghete este, ca în cazul oricărui alt produs, influenţat de costul materiilor prime, de logistică/ trasport, de preţul la energie/ utilităţi, de chirie şi salarii, dar şi de cerere şi, respectiv, ofertă şi de volumele realizate. Dacă materia primă vine din import şi are preţuri mai mari, energia e mai scumpă local decât în alte ţări, iar infrastructura subdezvoltată are, la rândul său, un cost suplimentar, compensează România prin salarii şi chirii mai mici?

Andreea Tătar spune că nu. Mai exact, chiriile au crescut şi au ajuns mai mari decât în afară. Ea compară Bucureştiul cu Barcelona, dat fiind că a locuit în Spania.„Pe La Rambla (unul dintre cele mai cunoscute şi tranzitate bulevarde – n.red.), chiria pentru un spaţiu variază între 1.000 şi 5.000 de euro. La noi în Floreasca costul e mai mare. Ajunge chiar la 10.000-25.000 de euro pentru un spaţiu în clădirea cu Piaţa Floreasca. Ştiţi ce costă 25.000 de euro pe lună la Barcelona? Un teatru întreg.“

Iar pe lângă chirie, un spaţiu are nevoie şi de alte investiţii care să îl facă atrăgător pentru client. Altfel, românii nu intră.

„Prea puţin românii caută calitatea produselor înainte de altceva. De aceea se investeşte atât de mult în spaţii şi în imaginea lor. Ne-ar plăcea să vină ziua când oamenii vin indiferent unde te afli doar pentru că e bun produsul tău. Noi cu gândul acesta am deschis, dar realitatea ne-a lovit destul de repede.“

În trend

Piaţa de ospitalitate din România s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani, astfel că multe concepte locale sunt noi şi sunt inspirate de moda ori trendurile din afară. Şi în zona de brutării/ patiserii artizanale situaţia e similară.

De altfel, acest segment e încă subdezvoltat prin comparaţie cu alte ţări. Brutării artizanale există doar în marile oraşe şi nu la orice colţ de stradă precum în Paris, spre exemplu.

Ori tocmai acest raport dezechilibrat între cerere şi ofertă poate afecta preţurile.

„La Paris există mai multă competiţie. Dar şi mai multe calităţi. Chiar dacă e Paris, artizanal nu găsim la fiecare colţ de stradă“, completează cofondatoarea Holy Bakery.

De aceeaşi părere este şi Daniel Galea, cofondatorul Piaţa9, un concept originar din Oradea, care a ajuns şi în Bucureşti de puţină vreme şi care este extrem de popular, generând cozi de zeci de persoane în Capitală.

„La fel cum şi în România găsim croissante la 1 euro, dar şi la 3, 4 sau 5 euro, acelaşi lucru e valabil şi în Franţa. Preţul depinde de ingredientele folosite, de proces, de nivelul de execuţie şi de poziţionarea fiecărei patiserii. De asemenea, faptul că un produs este vândut într-o patiserie care se declară <<artizanală>> nu înseamnă automat că este realizat la acelaşi standard sau cu aceleaşi ingrediente. Există niveluri foarte diferite de calitate şi de atenţie la detalii, exact cum există restaurante şi restaurante sau vinuri şi vinuri.“

Despre încredere

De aceea, adaugă el, simpla comparaţie între două produse care poartă numele de „croissant“ poate fi înşelătoare.

„Nu putem compara produsele unui Cedric Grolet (celebru patiser francez – n.red.) cu cele ale unei patiserii care se declară artizanală doar pentru că ambele vând croissante. Este similar cu a compara un bistro obişnuit de la colţul străzii cu un restaurant cu stele Michelin. Ambele pot servi aceeaşi proteină sau aparent acelaşi preparat, însă diferenţa stă în tehnică, talent, ingrediente, execuţie, consistenţă şi experienţa oferită clientului.“

La fel este şi în patiserie.

La Piata9, de exemplu, un croissant simplu costă aproximativ 2,48 euro cu TVA inclus, explică antreprenorul.

„Folosim unt şi făină din Franţa, ceea ce implică costuri suplimentare faţă de o brutărie franceză care le procură local. Însă, dincolo de costuri, cred că discuţia reală este despre standardul produsului şi despre ce anume comparăm.“

Sunt însă voci care spun că dincolo de produs în sine, e importantă şi relaţia construită de aceste branduri cu consumatorii lor. Mai exact, e important ca un client să considere că preţul respectiv merită plătit. Indiferent cât este el. „E ca la Louis Vuitton, e şi despre statut.“