În ultimii ani, LinkedIn a devenit un indicator important pentru a înţelege ce domenii atrag cel mai mult interesul tinerilor pe piaţa muncii. Platforma evidenţiază tendinţele actuale şi arată clar ce tipuri de joburi şi competenţe sunt tot mai căutate de angajatori.

„Apetitul s-a mutat clar spre rolurile direct legate de AI, 78% dintre lideri au luat în calcul angajări pentru roluri specifice de AI, iar primele poziţii vizate au fost AI Trainer, AI Data Specialist şi AI Agent Specialist. În România, trendul a fost amplificat de centrele R&D ale companiilor internaţionale din Cluj, Bucureşti şi Iaşi, care au recrutat activ pentru astfel de roluri”, explică Costin Tudor, CEO al platformei Undelucrăm.ro, partener oficial LinkedIn în România, pentru ZF Gen Z.

În afara industriei IT, Product Management şi Performance Marketing, adaugă el, au rămas joburile de aspiraţie ale tinerilor cu studii economice sau de comunicare, cu atât mai mult în contextul în care startup-urile şi scale-up-urile româneşti au crescut accelerat - LinkedIn a arătat că cele mai multe dintre startup-uri la nivel global şi-au mărit echipele cu 20,6% faţă de anul anterior, aproape dublu faţă de Big Tech (+10,6%).

Dar care sunt competenţele care fac diferenţa pe piaţa muncii? Tinerii de astăzi se confruntă cu o piaţă a muncii aflată într-o continuă schimbare, unde competenţele cerute evoluează rapid. În prezent, printre cele mai cerute abilităţi se numără AI Literacy, Data Storytelling, conflict mitigation, adaptabilitate şi gândire inovatoare, subliniază Costin Tudor.

„AI Literacy este cel mai căutat skill al anului, conform LinkedIn. Nu e o tendinţă, e deja un criteriu de selecţie. 47% dintre lideri au pus upskilling-ul în AI pe primul loc în strategia de workforce pentru următoarele 12-18 luni, iar 51% dintre manageri spun că trainingul de AI va deveni o responsabilitate cheie a echipelor lor în următorii cinci ani. În România, unde multe roluri sunt regionale sau globale, asta se traduce concret: un recrutor care intervievează pentru un rol în echipă internaţională vrea să vadă cum foloseşti aceste instrumente în munca reală, nu că „ai auzit de ele", spune Costin Tudor.

O altă competenţă care contează tot mai mult pe piaţă este Data Storytelling, adică abilitatea de a interpreta datele şi de a le prezenta clar şi convingător în contexte profesionale, precum întâlnirile cu clienţi sau deciziile de management, subliniază Costin Tudor.

„Companiile româneşti au investit în instrumente de BI, dar au rămas cu un deficit serios de oameni care ştiu să şi comunice ce văd în ele. Imediat după, şi sistematic ignorat, vine scrisul, subestimat local tocmai pentru că standardul mediu e încă scăzut, ceea ce îl transformă într-un diferenţiator real.”

Practic, contează tot mai mult combinaţia dintre competenţe în AI, cât şi abilităţi umane, pe care tehnologia nu le poate înlocui, iar simpla menţionare a „adaptabilităţii” în CV nu mai este suficientă fără dovezi concrete, potrivit lui Costin Tudor.

Atunci când vor să afle mai multe detalii despre anumite roluri într-o companie, tinerii folosesc recenziile de angajatori ca să verifice dacă imaginea companiei corespunde realităţii şi cât de sigur şi stabil este, nu doar dacă este un loc de muncă bun.

Aproape 80% dintre candidaţii sub 30 de ani citesc recenzii înainte să aplice, iar 63% refuză să aplice la o companie cu rating sub 3.5 stele chiar dacă jobul li se potriveşte, conform Undelucram.ro.

„Primul lucru concret pe care îl urmăresc rămâne managerul direct (nu CEO-ul), nu cultura organizaţională. Pe piaţa românească, unde relaţia cu managerul direct a fost istoric asimetrică, filtrul acesta e şi mai puternic", povesteşte Costin Tudor.

Al doilea comportament, a mai adăugat el, e aproape lingvistic: formulele care declanşează imediat scepticismul sunt „poţi creşte dacă ai răbdare" sau „depinde de echipă", citite invariabil ca semnal că promovările nu sunt nici predictibile, nici meritocratice. La fel de urmărită e şi diferenţa dintre ce promite anunţul şi ce descriu angajaţii, cu presiunea tot mai mare privind transparenţa salarială.

Reputaţia unei companii, aşa cum este descrisă de angajaţi, are mai multă influenţă asupra candidaţilor decât reclamele sau anunţurile oficiale de angajare.